Lovitura pe care POCU se pregăteste să o dea Asociatiilor si ONG-urilor care vor să contribuie la dezvoltarea economiei sociale

Discriminări ale angajatilor IMPUSE de POCU prin Ghidul Solicitantului? Este întrebarea pe care încep să si-o pună multi dintre cei care lucrează ca experti în cadrul proiectelor finantate prin POCU.

În timp ce în sistemul public toti angajatii sunt plătiti pentru activitatea pe care o desfăsoară si pentru orele lucrate, unul din programele importante din România ar putea crea indirect discriminări între angajati, impunând obligativitatea desfăsurării unor activităti neplatite după finalizarea proiectelor.
Cel mai nou exemplu este Ghidul Solicitantului – CONDIȚII SPECIFICE - Sprijin pentru înfiintarea de întreprinderi sociale în mediul rural, AP 4/PI 9.v/OS 4.16, care acum se află în faza de consultare publică. 

La pagina 19 apare o prevedere foarte “interesantă”:
Administratorul schemei de antreprenoriat are obligatia de a asigura sustenabilitatea întreprinderilor sociale sprijinite pentru o perioadă de minim 6 luni de la finalizarea etapei II, în afara perioadei de implementare a proiectului. Sustenabilitatea întreprinderilor sociale este îndeplinită doar atunci când întreprinderile sociale sprijinite functionează minim 6 luni ulterior finalizarii implementarii proiectului, dupa finalizarea implementării planurilor de afaceri in cadrul etapei II, și asigură menținerea locurilor de muncă în parametrii asumați prin Planul de afaceri (normă de lucru, nivel salarial etc). Monitorizarea asigurării sustenabilitătii întreprinderilor sociale sprijinite se realizează de către administratorul schemei de antreprenoriat iar cheltuielile generate de activitatea de monitorizare a întreprinderilor în perioada de sustenabilitate de 6 luni nu sunt eligibile la rambursare prin proiect.
Nerespectarea prevederilor din Ghidul Solicitantului Conditii Specifice cu privire la păstrarea locurilor de muncă asumate prin planul de afaceri în parametri asumați prin Planul de afaceri (norma de lucru, nivel salarial etc) constituie motiv pentru recuperarea integrală sau partiala a ajutorului de minimis acordat. 

Potrivit Art. 5. [egalitatea de tratament] din Codul Muncii, “În cadrul relaţiilor de muncă funcţionează principiul egalităţii de tratament faţă de toţi salariaţii şi angajatorii”. Normal este ca acest principiu al egalitătii de tratament fată de toti salariaţii să se refere nu numai la angajatii unei companii sau ai unei institutii ci la toti angajatii din România. Si totusi AM POCU, care coordoneaza Programul Operațional Capital Uman, un program care promovează dezvoltarea capitalului uman si egalitatea de sanse si tratament, fortează potentialii aplicanti să apeleze la solutii care ar putea încălca aceste principii.

Astfel o parte din persoanele care vor fi implicate în implementarea unui proiect finantat prin AP 4/PI 9.v/OS 4.16 vor fi nevoite să lucreze 6 luni neplătite, ceea ce contravine Codului Muncii.
Potrivit ghidului cheltuielile generate de activitatea de monitorizare a întreprinderilor în perioada de sustenabilitate de 6 luni nu sunt eligibile la rambursare prin proiect.

Într-adevar, conform aceluiasi Ghid supus consultării publice, cei care îsi doresc să devină administratori trebuie să sustină ei financiar activitatea din aceste 6 luni, adică să plătească salariile pentru cei care se vor ocupa de monitorizare. Din păcate în astfel de proiecte se implica ONG-uri si Asociatii sau entități ale economiei sociale care nu fac afaceri si care obtin foarte greu venituri suplimentare pentru a sustine cheltuieli diferite cheltuieli în cadrul proiectelor.

Cu alte cuvinte, AM POCU, care SPRIJINĂ ECONOMIA SOCIALĂ SI EGALITATEA DE TRATAMENT intentionează să impună anumite conditii contrare scopurilor declarate. 

Intrebarea care se pune este, dacă angajatii AM POCU ar fi dispusi să muncească 6 luni neplătiti, sau dacă conducerea AM POCU este dispusă să pornească niste afaceri, care să genereze surplus, din care să finanteze angajatii lor pentru a lucra 6 luni la monitorizarea unui proiect încheiat. 

UNDE ESTE EGALITATEA DE TRATAMENT? 

OARE SUSTINE CU ADEVĂRAT AMPOCU ECONOMIA SOCIALĂ SAU DORESTE SĂ LEGE O FUNIE DE GÂTUL CELOR CARE SUSTIN ECONOMIA SOCIALĂ IN ROMANIA?

 

.

Update ianuarie 2019: fonduri europene alocate vs. sume cheltuite

“Start-up Nation Romania” ii va lasa “someri” pe cei care au aplicat pe POCU pentru a deveni administratori de scheme

La finalul lunii Ianuarie 2017 guvernul a facut o surpriza placuta celor interesati sa demareze o afacere, adoptand Ordonanta de Urgenta nr. 10/2017 pentru stimularea înfiintarii de noi întreprinderi mici si mijlocii, potrivit careia statul va oferi granturi de pana la 200.000 de lei. OUG privind schema de ajutor “Start-up Nation România” a fost publicata în Monitorul Oficial nr. 79 din 30.01.2017.

Este o veste buna pentru români, dar proasta pentru cei ce vor deveni administratori a schemelor de finantare “România Start-Up Plus” si „Diaspora Start-up”, caci noul program îi va lasa fara beneficiari pe cei care vor administra schemele.

Este de asteptat ca toti cei interesati sa demareze o afacere sa se orienteze catre programul guvernamental deoarece:

- finantarea totala acordata este mai mare: 44.000 euro vs. 40.000 euro;

- nu exista conditionari severe pentru acordarea celei de a 2-a transe de finantare (prin ghidul specific se prevede ca cei finantati prin POCU vor primi doar 30.000 euro, la început, restul de 10.000 euro putând fi obtinuti dupa 12 luni cu conditia atingerii unei anumite cifre de afaceri);

- birocratia este mult mai mica;

- nu exista obligatia de a participa la un curs de antreprenoriat organizat în cadrul proiectului;

- nu se impun conditii privind atingerea unor teme secundare cum ar fi inovarea sociala, dezvoltarea durabila etc.;

- riscul ca Planul de Afaceri prin care se solicita finantarea sa nu fie aprobat este mult mai mic decât în cadrul programelor “România Start-Up Plus” si „Diaspora Start-up”, unde probabil un procent cuprins între 10 - 15% din cei înscrisi în program vor fi finantati.

Pentru cei care au mai avut contact cu programele finantate din fonduri europene probabil argumentul decisiv îl va reprezenta birocratia excesiva si întârzierile platilor.

In aceste conditii se pune întrebarea: care ar putea fi argumentul logic pentru care cineva s-ar orienta care programele finantate din fonduri europene, când avantajele programului “Start-Up Nation - România” sunt evidente? Probabil singurul argument ar putea fi durata pe care esti obligat sa pastrezi locurile de munca nou create, care va fi de 18 luni în cazul programelor cu finantare europeana fata de 36 de luni, ce este previzionata în cazul programului cu finantare guvernamentala.

Si daca totusi unii se vor gândi sa puna în balanta aspectul duratei pe care trebuie sa pastrezi locurile de munca nou create, probabil micul avantaj al proiectelor cu finantare europeana va fi spulberat de termenele de lansare. Guvernul intentioneaza ca “România Start-Up Plus” sa devina operational la 1 Mai 2017, iar semnarea contractelor de finantare sa aiba loc în intervalul iunie – septembrie 2017. In cazul “România Start-Up Plus” si „Diaspora Start-up”tinand cont de faptul ca suntem deja în luna februarie si evaluarea tehnica înca nu a fost facuta devine putin probabil ca aceste programe sa devina efectiv operationale înainte de 1 Mai, si mai grav devine deja imposibil ca cei interesati sa demareze o afacere sa se vada cu “banii în mâna“în 2017.

Cateva organizatii si firme care au depus proiecte pe “România Start-Up Plus” au pregatit în toamna anului trecut liste de pre-înregistrare a celor interesati sa participe la program si teoretic acestea ar putea atrage foarte rapid persoanele din grupul tinta. Probabil acestea vor ramâne singurele organizatii care vor avea o sansa sa implementeze aceste programe atingând indicatorii prognozati, dar numai daca vor reusi sa demareze proiectele cu cel putin 1 luna înaintea Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comert si Antreprenoriat.

Studiu de caz: Absorbtia fondurilor si veniturile la bugetul de stat in cazul POCU

Nu de putine ori, pe diverse canale media, diversi indivizi incercau sa promoveze ideea ca banii cheltuiti pe programele finantate prin POSDRU/POCU sunt “bani aruncati pe fereasta”. Cei care au fost implicati in derularea unor astfel de proiecte stiu insa ca nu e deloc asa si ca datorita lor Romania castiga multi bani, chiar mai multi decat in cazul unor programe de sustinere a investitiilor, unde banii cheltuiti pe echipamentele achizitionate se reintorc in vestul europei.

In sfarsit cineva a avut excelenta idee sa faca si niste studii de caz care sa prezinte in detaliu care este impactul implementarii unor proiecte finantate prin POSDRU/POCU. Extraordinar ni se pare studiul de caz realizat de Dl. Liviu Constandache,  expert in proiecte de educatie, de e-learning si elaborare proiecte cu tehnologii, pe care o prezentam in continuare

Fondurile europene in Romania

Absorbtia fondurilor si veniturile la bugetul de stat in cazul POCU

Studiu de caz: proiect POCU model depus pe AP6

1. Consideratii generale:  

POCU (Programul Operational Capital Uman) este unul dintre programele prin care se aloca fonduri europene, in special pe problematica sociala.

Astfel POCU este structurat pe 3 mari componente principale cu alocarile aferente(Anexa 2):

Prioritatea 8. Promovarea ocupării durabile și de calitate a forței de muncă și sprijinirea mobilității forței de muncă - 1,563,930,485.00 lei

Prioritatea 9. Promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei și a oricărei forme de discriminare - 1,133,855,426.00 lei

Prioritatea 10. Investiția în educație, formare și formare profesională pentru dezvoltarea competentelor si învățare pe tot parcursul vieții - 1,257,101,071.00 lei

Astfel avem o alocare directa catre problematici sociale si educationale de  3,954,886,982.00 lei. La acestia se adauga si 288,085,106.00 lei alocati pentru asistenta tehnica.

Aceste fonduri sunt, la randul lor, alocate pe urmatoarele 7 axe prioritare (AP1. Initiativa Locuri de munca pentru Tineri; AP2. Imbunatatirea situatiei tinerilor din categoria NEETs; AP3. Locuri de munca pentru toti; AP4. Incluziune sociala si combaterea saraciei; AP5. Dezvoltare locala plasata sub responsabilitatea comunitatii; AP6. Educatie si competente; AP7. Asistenta tehnica)

Pentru absorbtia acestor fonduri, statul roman are la dispozitie perioada 2014-2020 la care se mai adauga inca 2 ani. La acest moment, la data scrierii acestor randuri, incepem anul 2017 si suma absorbita pentru aceste prioritati este 0. Proiecte semnate 0. Exista cateva linii de finantare in evaluare in acest moment insa nu este finalizata etapa de evaluare pe nici o linie de finantare pornita.

Pentru absorbtia acestor fonduri mai raman la dispozitie urmatorii ani: 2017, 2018, 2019, 2020, 2021, 2022 rezultand 6 ani in care Romania mai poate implementa proiecte si trimite spre rambursare la Bruxelles sumele cheltuite.

In constructia unui proiect, fondurile europene reprezinta 85% (daca proiectul se desfasoara intr-o regiune defavorizata) si 80% (daca proiectul se desfasoara in regiunea Bucuresti- Ilfov), diferenta fiind suportata de statul roman in diverse contributii, in functie de tipul de beneficiar (autoritate publica, PNG, firma etc). Acest lucru este prezentat in tabelul alocarilor pe Axele prioritare. Astfel, pentru absorbtia celor 4.220.844.429 Euro, statul roman trebuie sa puna la bataie circa 732.616.623 euro la care se vor adauga si posibilele pierderi, inerente in cadrul oricarui proiect, proportia nerambursarii trebuind sa se pastreze in limite rezonabile.

2. Analiza financiara a unui proiect POCU

Analiza proiectului se face pe baza bugetului incarcat in MySMIS. Cheltuielile au fost grupate in cheltuieli cu salarii, cheltuieli cu subventii, cheltuieli indirecte si cheltuieli care includ TVA.

Structura cheltuielilor in cadrul unui proiect model:

Tip cheltuiala	Buget alocat	Venituri la bugetul national	Comentarii
Cheltuieli salariale (CIM)	5,066,695	2,128,011	Contributii la bugetele de stat (cca 42%) in situatia in care toata resursa umana este platita cu contracte individuale de munca
Cheltuieli cu subventii	832,320		Subventiile alocate grupului tinta sunt subventii financiare (sume lunare acordate in functie de participarea la activitati)
Cheltuieli indirecte	760,004	191,521	Contributii la bugetele de stat corespunzatoare salariilor celor angajati in proiect (cca 60% din costurile indirecte la care se aplica procentul de 42% aferent contributiilor)
Cheltuieli care contin TVA	1,732,520	288,753	TVA echivalent diverselor cheltuieli din cadrul proiectului. Suma poate fi mai mica (unele cheltuieli au tva diferit de 20%), dar nu cu mult.
	8,391,539	2,608,286

Astfel, pentru un proiect in valoare de  8,391,539.25 lei care se desfasoara intr-o regiune diferita de Bucuresti Ilfov, statul roman aloca  1,258,730.89 (15% din valoare) dar castiga in mod direct  2,319,532.97 lei (la bugetele de stat; CASS, CAS etc - http://www.calculatorsalariu.ro/) la care se adauga cei 288,753.33 lei din TVA-ul aferent achizitiilor si serviciilor.  

La aceste venituri ale statului trebuie adaugate veniturile care apar din rulajul banilor implicati:

• Persoanele care castiga bani in proiecte (salarii sau subventii) introduc o parte din acesti bani in consum

• Firmele care furnizeaza produse si servicii aloca o parte din sumele incasate in plata salariilor angajatilor.

Astfel, cei  5,783,252.95 lei care nu se duc direct la stat vor contribui la bugetul de stat cu cel putin 20%, adaugand inca 1,156,650.59 lei la veniturile statului. Raman inca peste 4.5 milioane lei care intra in circuite de consum producand la randul lor venituri la bugetul de stat.

Rezumand, pentru un proiect cu valoarea de 8,391,539.25 lei:  

a. Statul roman contribuie cu: 1,258,730.89 lei

b. Statul roman primeste direct: 2,319,532.97 lei

c. Statul roman are de incasat: TVA de 288,753.33 lei

d. Statul roman castiga indirect cca: 1,156,650.59 lei

Astfel, la o investitie de 1,258,730.89 lei avem un ROI (return of invesment) de cca 3,764,936.89 lei, tripland aproape banii investiti. Totul pe o durata de 3 ani de zile.

Proiectele de tip POCU pot fi sustenabile si profitabile pentru statul roman. Acesta ar trebui sa ia in considerare mecanisme financiare de a sprijini beneficiarii sa asigure cash-flowul proiectelor, experientele anterioare POSDRU aratand ca asigurarea finantarii pentru sustinerea proiectelor au fost vulnerabilitatile principale in implementarea acestora (rambursarile intarziate cu luni/ani, plata prefinantarilor mult dupa ce a inceput proiectul, achitarea cererilor de plata dincolo de termenele asumate etc).

3. Analiza de impact a unui proiect POCU

Dincolo de datele financiare, un proiect POCU este un intreg ecosistem.

• In 3 ani de zile, cca 8.000.000 lei sunt dirijati catre salarizarea a peste 120 persoane, cel putin 90% dintre aceste persoane fiind cadre didactice.

• De burse si subventii vor beneficia peste 1000 copii si adulti inscrisi in programe de „A doua sansa”.

• La nivelul unui judet vor intra in economie bani pentru produse si servicii necesare implementarii proiectului

• Minim 5 comunitati din mediul rural si mic urban vor fi expuse pozitiv prin prisma proiectului.

Ce se intampla:

• Cca 100 cadre didactice din 5 comunitati rurale si mic urbane vor avea salarii suplimentate timp de minim 2 ani scolari, ceea ce va asigura stabilitatea resursei umane necesare unei dezvoltari educationale propice a copiilor din zona;

• Peste 800 de copii vor primi subventii lunare pe perioada a 5 semestre asigurand familiilor un minim de sprijin pentru copiii aflati in situatii de risc;

• Peste 26.000 ore de activitati educationale nonformale desfasurate cu copiii;

• Peste 250 de ore de consiliere scolara si orientare profesionala asigurate lunar;

• Asigurarea de resurse pentru activitatile educationale (excursii, rechizite, materiale didactice etc)

• Peste 200 tineri si adulti sprijiniti sa participe la programe de tip „A doua sansa”

• Asigurarea unui parcurs educational astfel incat o parte insemnata dintre acestia sa finalizeze cele 8 clase obligatorii pentru a se putea inscrie la cursuri de calificare in vederea obtinerii/certificarii unor meserii.

Analiza realizata de Dl. Liviu Constandache continua si cu niste propuneri de imbunatatire a situatiei existente, despre care vom vorbi in alte articole.

Intrebarea noastra, care credem ca este una normala, este: de ce cei care implementeaza astfel de proiecte sunt mereu “calcati in picioare” de autoritatile care coordoneaza fondurile europene?

Vazand cati bani aduc in tara expertii implicati in astfel de proiecte se pune intrebarea: de ce s-au redus salariile in ultimii ani ?

Lansare în consultare publica: Ghid „Viitor pentru tineri (II)” - Integrarea durabila pe piata muncii a tinerilor NEET din regiunile Bucuresti-Ilfov, NE, NV, V, SV Oltenia

Pe data de 14 decembrie 2016 Ministerul Fondurilor Europene a lansat în consultare publica ghidul solicitantului pentru apelul competitiv de proiecte „Viitor pentru tineri (II)” - Integrarea durabila pe piata muncii a tinerilor NEET din regiunile Bucuresti-Ilfov, Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia. Valoarea fondurilor alocate pentru acest apel va fi de 236.338.443 euro din Programul Operational Capital Uman (POCU).

Ghidul Solicitantului pentru apelul aferent regiunilor de dezvoltare Centru, Sud-Muntenia si Sud-Est a fost lansat în consultare în 9 decembrie 2016.

Proiectele ce vor fi sprijinite în cadrul acestei linii de finantare vizeaza tinerii cu vârsta între 16 si 24 de ani care nu îsi continua educatia sau formarea, nici nu sunt angajati (NEET).

Finantarea nerambursabila maxima pentru un proiect din regiunile Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia va fi de 5 milioane euro, iar valoarea maxima eligibila a unui proiect din regiunea Bucuresti-Ilfov va fi de 2 milioane euro.

Tinand cont de volumul fondurilor alocate prin aceasta masura, probabil se vor finanta cel putin 50 de proiecte.

Obiectivele urmarite prin aceasta linie de finantare sunt:

• Cresterea ocuparii tinerilor NEETs someri cu vârsta între 16 -24 ani, înregistrati la Serviciul Public de Ocupare, cu rezidenta în regiunile eligibile (Bucuresti-Ilfov, Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia).
• Îmbunatatirea nivelului de competente, inclusiv prin evaluarea si certificarea competentelor dobândite în sistem non-formal si informal al tinerilor NEETs someri cu vârsta între 16 -24 ani, înregistrati la Serviciul Public de Ocupare, cu rezidenta în regiunile eligibile (Bucuresti-Ilfov, Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia).

Activitatile eligibile vor fi:

1. Participarea la programe de formare profesionala personalizate în vederea corelarii ofertei de competente cu cerintele pietei muncii

2. Evaluarea si certificarea pentru recunoasterea competentelor dobândite în context informal si non-formal

3. Auto-ocupare si antreprenoriat

4. Programe de ucenicie si stagii prin acordarea de sprijin financiar angajatorilor

5. Alte masuri destinate dezvoltarii autonomiei lucratorilor NEETs defavorizati-ajutor de stat pentru angajatori

6. Diseminarea informatiilor necesare pentru accesarea masurilor disponibile în cadrul schemelor nationale prevazute prin Legile 76/2002, cu modificarile si completarile ulterioare

7. Pregatire pentru si integrarea socio-profesionala la noul loc de munca

8. Furnizarea serviciilor suport în vederea integrarii socio-profesionale a tinerilor NEETs încadrati în categoriile „greu ocupabil” si „foarte greu ocupabil”

9. Actiuni de promovare si animare a tinerilor NEETs

La prima vedere aceasta linie de finantare pare extrem de atractiva pentru furnizorii de formare si cei de de servicii de ocupare, dar exista si o mare provocare deoarece beneficiarii vor trebui sa se asigure ca grupul tinta va cuprinde cel putin:

- 60% - tineri NEET in categoriile 3 si 4 de profilare, respectiv ”Greu ocupabil” si ”Foarte greu ocupabil”

- 40% - tineri NEET femei.

Propunerile si recomandarile pe marginea ghidului „Viitor pentru tineri (II)” — Integrarea durabila pe piata muncii a tinerilor NEET din regiunile Bucuresti-Ilfov, Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia” sunt asteptate pâna la data de 29 decembrie 2016, ora 15:00, la adresa: NEETs@fonduri-ue.ro.

.

VIDEO interviu cu ministrul Dragos Dinu privind apelurile lansate recent de MFE

Informatii utile pentru cei care au depus proiecte pe POCU precum si pentru cei ce vor sa depuna proiecte pe urmatoarele apeluri.

Un interviu care merita urmarit mai ales de cei care au depus proiecte pe: 

• Apelul POCU/89/3/7/ Cresterea ocuparii prin sustinerea intreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbana - Diaspora Start Up.
• Schema de finantare Romania Start-up Plus (RSUP), din Programul Operational Capital Uman (POCU) 2014-2020, Axa prioritara 3 - Locuri de munca pentru toti.
• Dezvoltare Locala Integrata (DLI 360 grade) in comunitatile marginalizate in care exista populatie apartinand minoritatii rome, (Obiectivul Specific 4.2. POCU).
• Dezvoltare Locala Integrata (DLI 360 grade) in comunitatile marginalizate, (Obiectivul Specific 4.2. POCU).

NB: evaluarea proiectelor se va face cu evaluatori interni.
.

Risca programele de formare in domeniul antreprenoriatului sa ramana fara beneficiari?

Dupa o asteptare de mai bine de 1 an, Ministerul Fondurilor Europene a lansat programul „România Start Up Plus”. Era un program mult asteptat, mai ales de organizatiile care deruleaza programe de sprijinire a antreprenoriatului, dar si de furnizorii de cursuri acreditati în domeniul competentelor antreprenoriale.

Potrivit cerintelor mentionate în Ghidul Solicitantului – Conditii specifice pentru “OS 3.7: Cresterea ocuparii prin sustinerea întreprinderilor cu profil nonagricol din zona urbana”, înainte de a se înscrie la concursul de Planuri de Afaceri pentru a obtine o finantare nerambursabila în valoare de maximum 40.000 euro cei interesati trebuie sa participe la un program de formare în domeniul antreprenoriatului. Ideea nu este deloc rea, caci practica a aratat ca marea majoritatea a celor care se lanseaza în afaceri nu au cunostinte elementare necesare unui om de afaceri si asta conduce la o serie de neplaceri dupa pornirea afacerii. O alta cerinta era aceea ca cei care doresc sa devina administrator ai schemei de ajutor de minimis sa realizeze o cercetare proprie, cu date concrete, prin care sa se identifice nevoile persoanelor din grupul tinta.

Expertii portalului www.e-calificare.ro au realizat împreuna cu specialistii unei firme de consultanta o ampla cercetare de piata pentru a vedea cât de mare este interesul românilor de a participa la programul „România Start Up Plus”, iar rezultatele au fost suprinzatoare: foarte putini oameni mai sunt interesati în ziua de azi sa se orienteze catre antreprenoriat. Cercetarea online realizata pe un esantion de cca. 287.000 persoane din 16 judete confirma datele statistice oficiale, potrivit carora interesul romanilor pentru antreprenoriat este extrem de scazut.

Pentru a afla mai multe detalii despre cercetarea realizata si mai ales despre rezultatele acesteia va recomandam sa cititi articolul: ”Antreprenoriatul,ultima optiune pentru marea majoritate a românilor ”

Probabil ca acest interes extrem de scazut s-a datorat si faptului ca cei 40.000 euro pot fi obtinuti numai daca îti asumi anumite responsabilitati, iar cand aud de asa ceva cei mai multi fac “un pas înapoi”, dar vazând rezultatele acestei cercetari este imposibil sa nu te întrebi daca în viitor va mai participa cineva la cursuri de antreprenoriat.
.

Corrigendum la Ghidul “România Start Up Plus”. Se prelungeste depunerea!

Ca urmare a numeroaselor probleme semnalate de cei interesati sa implementeze proiecte in cadrul POCU, OS 3.7. Cresterea ocuparii prin sustinerea întreprinderilor cu profil nonagricol din zona urbana” privind prevederile Ghidului Solicitantului Conditii Specifice „România Start-Up Plus”, MFE a publicat pe 21 octombrie 2016, corrigendum-ul nr. 1 la Ghidul Solicitantului Conditii Specifice „România Start-Up Plus”.

Corrigendum-ul nr.1 aduce o serie de clarificari privind de eligibilitatea activitatilor, metodologia de implementarem  eligibilitatea grupului tinta, eligibilitatea partenerilor si eligibilitatea cheltuielilor.

Pe scurt modificarile aduse prin corrigendum sunt:

I.4. Selectarea planurilor de afaceri ce vor fi finantate în cadrul proiectului

Modificare: Planurile de afaceri vor fi supuse aprobarii unui juriu în care vor fi implicati reprezentanti ai mediului de afaceri si ai patronatelor din aria de implementare a proiectului, cu respectarea principiilor de incompatibilitate si confidentialitate.

II.3. Monitorizarea de catre administratorul schemei de antreprenoriat a functionarii si dezvoltarii afacerilor finantate

Modificare: În aceasta etapa, administratorul schemei de antreprenoriat desfasoara actiuni care au ca scop final monitorizarea activitatii întreprinderilor înfiintate în cadrul celor 12 luni de functionare din cadrul etapei a II-a (a se vedea mai jos). Metodologia de realizare a monitorizarii va fi prezentata în cadrul cererii de finantare.

II.4. Decontarea de catre administratorul schemei de antreprenoriat a sumelor aferente implementarii planurilor de afaceri selectate în cadrul proiectului

Modificare: Persoanele fizice care înfiinteaza afaceri nu trebuie sa aiba calitatea de asociati majoritari în structura altor societati comerciale infiintate in baza Legii societatilor nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, la data semnarii contractului de subventie.

OBSERVARII GENERALE PRIVIND IMPLEMENTAREA ACTIVITARILOR ÎN CELE 3 ETAPE

Delimitarea în timp a celor 3 etape cadru de implementare a schemei de antreprenoriat (prin stabilirea duratelor maxime de implementare si a cerintelor minime pentru a considera încheiata o etapa) are în vedere proiectul în ansamblu, urmarindu-se trasarea unei limite temporale pentru furnizarea activitatilor specifice fiecarei etape catre toti beneficiarii de ajutor de minimis.

Cele 3 etape se pot suprapune partial, în sensul ca administratorul de schema de antreprenoriat poate începe implementarea etapei a II-a pentru segmentul de grup tinta care a beneficiat de toate activitatile etapei I ; de asemenea, poate începe etapa a III-a pentru segmentul de grup tinta care a beneficiat de toate activitatile etapei a II-a. În situatia în care administratorul de schema de antreprenoriat va organiza etapizat concursul de planuri de afaceri, se va asigura ca divizarea acestuia nu genereaza nicio discriminare în efectuarea selectiei.

1.4. Tipuri de solicitanti si parteneri eligibili în cadrul apelului

Modificare: Propunerile de proiecte pot fi transmise atât individual, cât si în parteneriat. Parteneriatul poate fi inclusiv transnational, în sensul în care partenerii pot fi entitati din state membre ale Uniunii Europene (altele decât România). Partenerii transnationali trebuie sa se încadreze în categoriile enumerate în lista de de mai sus.

[….]

Administratorul schemei de antreprenoriat este PARTENERIATUL in ansamblu.

[….]

Criteriile de eligibilitate enuntate în cadrul acestei sectiuni, inclusiv cele privind capacitatea tehnica, vor fi evaluate la nivelul parteneriatului, dupa cum urmeaza:

conditiile privind capacitatea operationala si financiara vor fi evaluate la nivelul fiecarei entitati componente a parteneriatului, conform conditiilor stipulate în „Orientari privind accesarea finantarilor în cadrul Programului Operational Capital Uman 2014-2020”;

conditiile privind capacitatea tehnica trebuie îndeplinite de cel putin unul din membrii parteneriatului care realizeaza în proiect activitatea/activitatile care reclama dovedirea capacitatii tehnice: consiliere si/sau dezvoltare a IMM; formare antreprenoriala sau consiliere privind implementarea unor planuri de afaceri specifice IMM. Avand in vedere gradul de complexitate ridicat al unui proiect elaborat in conditiile acestui apel de proiecte, oricare din activitatile mentionate anterior poate fi realizata de unul sau mai multi parteneri. In cazul in care una dintre activitatile mentionate anterior este realizata de mai multi parteneri, cel putin unul dintre acestia trebuie sa faca dovada indeplinirii conditiilor privind capacitatea tehnica.

În cazul în care administratorul de schema de antreprenoriat este un parteneriat, contractul de finantare va fi semnat de liderul de parteneriat ca reprezentant al administratorului schemei de antreprenoriat. Contractele de subventie vor fi încheiate între entitatea/entitatile din cadrul parteneriatului care îndeplinesc calitatea de administrator/administratori al/ai schemei de minimis, pe de o parte, si întreprinderile care au calitatea de beneficiari ai ajutorului de minimis, pe de alta parte.

1.6. Grupul tinta al proiectului

Completare: În întelesul prezentului ghid, persoanele inactive sunt persoanele cu vârsta cuprinsa între 18 si 64 de ani care nu se încadreaza nici în populatia ocupata si nici în cea aflata în somaj (de ex. studenti, persoane casnice). Pensionarii pot face parte din grupul tinta al prezentului apel în masura în care pot fi încadrati într-una din categoriile de grup tinta eligibile pentru acest apel. Categoria ”persoane care au un loc de munca si înfiinteaza o afacere în scopul crearii de noi locuri de munca” include si persoanele care desfasoara o activitate independenta (persoane fizice autorizate, titulari ai întreprinderilor individuale si membrii întreprinderilor familiale).

2.3. Eligibilitatea cheltuielilor

Completare: Subventii pentru înfiintarea unei afaceri (antreprenoriat):

1. Cheltuieli cu salariile personalului nou-angajat

1.1. Cheltuieli salariale

1.2 Onorarii/ venituri asimilate salariilor pentru experti proprii/ cooptati

1.3. Contributii sociale aferente cheltuielilor salariale si cheltuielilor asimilate acestora (contributii angajati si angajatori)

2. Cheltuieli cu deplasarea personalului întreprinderilor nou-înfiintate:

2.1 Cheltuieli pentru cazare

2.2 Cheltuieli cu diurna personalului propriu

2.3 Cheltuieli pentru transportul persoanelor (inclusiv transportul efectuat cu mijloacele de transport în comun sau taxi, gara, autogara sau port si locul delegarii ori locul de cazare, precum si transportul efectuat pe distanta dintre locul de cazare si locul delegarii)

2.4 Taxe si asigurari de calatorie si asigurari medicale aferente deplasarii

3. Cheltuieli aferente diverselor achizitii de servicii specializate, pentru care beneficiarul ajutorului de minimis nu are expertiza necesara

4. Cheltuieli cu achizitia de active fixe corporale (altele decât terenuri si imobile), obiecte de inventar, materii prime si materiale, inclusiv materiale consumabile, alte cheltuieli pentru investitii necesare functionarii întreprinderilor

5. Cheltuieli cu închirierea de sedii (inclusiv depozite), spatii pentru desfasurarea diverselor activitati ale întreprinderii, echipamente, vehicule, diverse bunuri

6. Cheltuieli de leasing fara achizitie (leasing operational) aferente functionarii întreprinderilor (rate de leasing operational platite de întreprindere pentru: echipamente, vehicule, diverse bunuri mobile si imobile)

7. Utilitati aferente functionarii întreprinderilor

8. Servicii de administrare a cladirilor aferente functionarii întreprinderilor

9. Servicii de întretinere si reparare de echipamente si mijloace de transport aferente functionarii întreprinderilor

10. Arhivare de documente aferente functionarii întreprinderilor

11. Amortizare de active aferente functionarii întreprinderilor

12. Cheltuieli financiare si juridice (notariale) aferente functionarii întreprinderilor

13. Conectare la retele informatice aferente functionarii întreprinderilor

14. Cheltuieli de informare si publicitate aferente functionarii întreprinderilor

15. Alte cheltuieli aferente functionarii întreprinderilor

15.1. Prelucrare de date

15.2. Întretinere, actualizare si dezvoltare de aplicatii informatice

15.3. Achizitionare de publicatii, carti, reviste de specialitate relevante pentru operatiune, în format tiparit si/sau electronic

15.4. Concesiuni, brevete, licente, marci comerciale, drepturi si active similar

Pentru a vizualiza mai usor revizuirile aduse Ghidului Solicitantului Conditii Specifice „România Start Up Plus” va recomandam sa consultati Corrigendum nr. 1 la Ghidul Solicitantului - Conditii Specifice  ”România Start Up Plus” in forma tabelara Varianta initiala – Varianta modificata,  disponibila in setul de documente aferent OS.3.7. de pe site-ul MFE.

De asemenea, s-at publicat si corridendum-ul nr. 2 la acest Ghid care precizeaza ca termenul de depunere se prelungeste pâna pe 16.11.2016.

Romania Start Up risca sa devina "un cosmar pentru cei care vor implementa proiecte"

De mai bine de 1 an numeroase organizatii si firme asteptau sa se lanseze “Romania Start Up”, cu finantare POCU, OS 3.7. Din declaratiile oficialilor facute la finalul anului 2015, si anumite articole care au aparut in presa centrala, se parea ca in sfarsit se va lansa si in Romania un program care sa conduca la crearea de noi locuri de munca concomitent cu acordarea unor finantari pentru dezvoltarea afacerilor. In aceast program si-au pus sperante atat cei cu idei de afaceri care nu aveau capitalul suficient pentru a demara o afacere cat si expertii  Camerelor de Comert, ai firmelor de consultanta in afaceri si a unor ONG-uri specializate in furnizarea de programe si servicii dedicate dezvoltarii antreprenoriatului.

Prima dezamagire a aparut in aprilie 2016 cand s-a publicat documentul “Orientari privind accesarea finantarilor în cadrul Programului Operational Capital Uman 2014-2020”. Salariile elgibile au fost reduse aproape la jumatate fata de perioada 2007-2013. Dar asta a fost probabil ce-a mai mica dezamagire, iar problemele adevarate au inceput sa iasa la iveala odata cu publicarea Ghidului Consultativ, si mai grav, odata cu publicarea “Ghidului Solicitantului – Conditii Specifice România Start Up Plus”.

La prima vedere logica acestui ghid este simpla si corecta: in prima etapa ii instruiesti pe cei care vor sa demareze o afacere, apoi le oferi consultanta pentru a ii ajuta sa porneasca o afacere de succes, dupa care, la final, verifici daca afacerile finantate isi ating parametrii propusi intial.  Problemele se nasc  insa din micile detalii, care par “mici detalii”, dar au implicatii majore asupra celor care se gandesc sa implementeze un proiect prin aceasta linie de finantare si pot transforma un program minunat intr-un cosmar. Pe scurt cele mai mari dificultati pe care le vor intampina sunt:

Lipsa de control: nu te poti ocupa foarte mult de firmele infiintate, dar in schimb raspunzi de atingerea indicatorilor privitori la angajare.

Potrivit raspunsului oferit de cei de la HelpDesk unei organizatii ce a cerut clarificari privind eligibilitatea anumitor cheltuieli “Activitatea II.3 presupune acordarea de sprijin (consultanta/mentorat) pentru exploatarea ideii de afacere din momentul obtinerii tuturor documentelor care atesta înfiintarea si începerea functionarii întreprinderilor, în conditiile legislatiei aplicabile domeniului de dezvoltare vizat de planul de afaceri în cauza.

În ceea ce priveste cheltuielile aferente activitatii II.3 Sprijinirea implementarii planurilor de afaceri selectate în cadrul proiectului – cheltuielile specifice acestei activitati intra sub incidenta cheltuielilor sprijinite prin intermediul schemei de minimis. În acest sens atragem atentia asupra faptului ca în calitatea lor de administratori ai schemelor de antreprenoriat,nici solicitantii, nici partenerii acestora din proiect nu pot încheia contracte de prestari servicii, furnizare de bunuri sau executie de lucrari cu beneficiarii ajutorului de minimis în cadrul aceluiasi proiect.

În acest sens sprijinul pentru implementarea planurilor de afaceri specific activitatii mai sus mentionate nu poate fi acordat de expertii angajati ai membrilor parteneriatului si nici prin externalizare din partea liderului de parteneriat. “

Logica celor care au dat aceasta clarificare e partial de inteles, dar intrebarea care se pune este “daca din luna a 18-a de implementare a proiectului nu mai pot sa ma implic in sprijinirea firmelor finantate, de ce la final raspund de rezultatele pe care le vor atinge firmele finantate. Daca acestia nu mentin 2 angajati timp de 18 luni cei care implementeaza proiectul sunt “buni de plata”. Practic din luna a 18-a pana in luna 36 poti doar “sa verifici niste hartii”, iar daca lucrurile nu merg bine poti spune ca ai ghinion, fiindca altcea nu prea poti sa faci. Statistic vorbind, la un numar de 50 de afaceri finantate, cel putin 5 firme vor avea dificultati. Teoria spune 90% dintre firmele nou infiintate nu reusesc sa treaca in anul al doilea, dar ca in cazul firmelor care intra intr-un incubator de afaceri raportul este invers. Totusi cei care au gandit detaliile acestui program au neglijat faptul ca intr-un incubator de afaceri firmele beneficiaza de asistenta continua.

Interesul scazut al persoanelor din grupul tinta pentru acest program.

Desi marea majoritate a consultantilor cred ca va fi “o batalie” pentru a accesa aceasta finantare, nu trebuie uitat ca din 2015 a inceput sa se observe un trend descendent al cererilor depuse pentru a finanta un startup prin programul SRL-D. In 2016 s-a si prelungit termenul de depunere al proiectelor. Este adevarat ca prin România Start Up Plus se vor acorda finantari nerambursabile mai mari, dar si aici, in momentul cand se vor inscrie efectiv in program persoanele din grupul tina vor constata ca de fapt nu primesc 40.000 euro, ci doar 30.000 euro in primul an, ca din experienta anilor precedenti, respectiv a finantarilor acordate prin POSDRU, probabil vor trece cateva luni din momentul in care isi vor deschide firma pana cand vor vedea banii in cont, dar cu toate acestia ei trebuie sa isi atinga rapid tinta de minim 2 angajati, s.a.m.d.

Dealtfel lipsa de interes a multor romani pentru acest program a reiesit si dintr-o cercetare facuta de cei de la portalul de anunturi cursuri “ e-calificare.ro “. Acestia au facut o cercetare de piata online pe un esantion de aprox. 130.000 persoane, iar procentul persoanelor interesate sa se inscrie in acest program a fost doar de 0,26% !

“Piedici” in ceea ce priveste utilizarea TIC

Prin proiect, una din temele secundare FSE este “Îmbunatatirea accesibilitatii, a utilizarii si a calitatii tehnologiilor informatiei si comunicatiilor. E o tema pe care ar trebui sa o atingi, dar toate cheltuielile legate de realizarea de portaluri si aplicatii software care ar putea contribui la sprijinirea afacerilor finantate trebuie incluse la cheltuieli indrecte fiindca asa a scris cineva in ghid. Se pare ca ne intoarcem cu 20 de ani in trecut , caci nici macar promovarea online a cursurilor pe care le organizezi nu poate fi decontata pe acest proiect la costuri directe. La o intrebare a unui beneficiar pe aceasta tema HelpDesk a raspuns: „cheltuielile sunt eligibile in masura in care sunt atribuite unei activitati si se regasesc in lista de cheltuieli eligibile aferente ghidului Conditii specifice. In cazul in care acestea nu se regasesc, inseamna ca nu sunt eligibile. In cazul dvs particular, serviciile de promovare online a cursurilor antreprenoriale nu se regasesc in lista cheltuielilor eligibilie, iar diseminarea online a informatiei nu reprezinta o componenta obligatorie a activitatii de informare”. Deci activitatea “I.1. Informarea publicului cu privire la programul de formare antreprenoriala, precum si cu privire la metodologia de selectie a grupului tinta” trebui sa o faci renuntand la mediul online sau incadrand aceste cheltuieli la cheltuieli indirecte. In ce an traim ?

Mai bine „asistat” decat expert in cadrul proiectului

Pentru managerul de proiect si cativa experti cheie se vor putea acorda salarii rezonabile, care sa ii motiveze sa se implice in proiect. Pentru cei care nu vor ocupa o functie cheie in cadrul proiectului este mult mai rentabil sa nu se implice ca si lectori sau ca si consultanti de afaceri ci sa aplice si ei pentru a obtine o finantare nerambursabila de 40.000 euro. Acesta idee a inceput sa se discute pe diverse forumuri, iar pentru cei care depun proiecte s-ar putea sa fie un adevarat soc in cazul in care vor castiga proiectele si ca, datorita salariilor mici pe care pot sa le ofere lectorilor si consultantilor, vor putea lucra doar cu „experti de mana a doua”.

Din categoria aberatii

Intrebare beneficiar: “In ghid scrie ca etapa 2 "Toate platile aferente înfiintarii si functionarii întreprinderilor nou create trebuie efectuate în cadrul primelor 12 luni de functionare." dar in acelasi timp ca plata transei 2 poate fi facuta "dupa ce beneficiarul ajutorului de minimis face dovada ca a realizat din activitatea curenta, în termenul de 12 luni aferent etapei a II-a, venituri reprezentând minimum 30% din valoarea transei initiale". Daca transa 1 se plateste DUPA infiintare (contractul de subventie se va incheia cu intreprinderea infiintata, nu cu pers. fizica, prin urmare transa 1 se poate vira doar dupa ce e infiintata intreprinderea), deci in Luna 1 cum se poate plati transa 2 tot in cele 12 luni dar sa se si permita intreprinzatorului sa realizeze vanzari/venituri de minim 30 % din val transei 1 tot in cele 12 luni? Ca sa se documenteze aceste venituri trebuie evident extrase de cont, bilanturi certificate, etc, ori acestea nu pot fi aduse in ultima zi a celor 12 luni si tot atunci sa se faca si plata!”

Raspuns: În conformitate cu Ghidul Solicitantului Conditii Specifice ”Toate platile aferente înfiintarii si functionarii întreprinderilor nou create trebuie efectuate în cadrul primelor 12 luni de functionare.”. În consecinta, plata transei a II-a trebuie sa se faca în cadrul celor 12 luni aferente etapei a II-a, asfel încât si platile aferente functionarii întreprinderii cu bani din transa a II-a sa fie efectuate în cadrul primelor 12 luni de functionare.

Termenul de 12 luni prevazut de ghid pentru efectuarea platilor, este un termen maxim. Intreprinderea nou infiintata va trebui sa realizeze veniturile necesare pentru plata transei a II-a in cadrul acestui termen, intr-o perioada rezonabila care sa îi permita utilizarea celei de-a doua transe pana la finalizarea celor 12 luni.

In cazul acesta le acorzi transa a II-a fara sa verifici daca dupa 12 luni firmele au realizat venituri echivalente cu 30% din prima transa de finantare ?

In concluzie, daca intri in joc in aceste conditii ai toate sansele „sa iti rupi gatul”.

Succes curajosilor …. si inconstientilor!