Cei care
aveau proiecte in implementare au fost invitati ca în perioada 25 mai - 30
iunie a.c. sa participe la întâlniri individuale cu reprezentantii conducerii
Organismelor Intermediare pentru Programul Operational Sectorial Dezvoltarea
Resurselor Umane. Suplimentar, în perioada 21-31 iulie 2015, AM POS DRU a organizat
o serie de sesiuni de dialog la nivel regional, la care au participat cca. 400
de beneficiari ai proiectelor co-finantate prin POS DRU 2007-2013.
Rezultatele
acestor discutii s-au concretizat într-o lista
de probleme si potentiale solutii, lista ce a fost publicata pe site-ul
Programului Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane POS DRU
2007-2013 (fseromania).
Principalele observatii ale celor care
implementeaza proiecte finantate prin POSDRU au fost:
• Numar mare
de instructiuni emise de AM;
• Instructiuni emise pe
parcursul implementarii proiectelor;
• Lipsa unor
orientari clare cu privire la termenele finale de depunere a ultimelor cereri
de plata/rambursare;
• Întârzierea în
procesarea cererilor de plata de catre anumite organisme intermediare (5 luni
de asteptare pâna la procesarea unei CP si peste 6 luni pentru procesarea unei
CR);
• Întârzierea
raspunsurilor la contestatiile depuse de beneficiar la unul dintre OI-uri,
precum si la solicitarile de concilieri (6 luni de asteptare);
• Lacune
legislative si interpretarea subiectiva a legislatiei existente de catre
personalul OI si AM;
•
Solicitarea, prin instructiunile emise de AM, unor documente suplimentare fata
de cele prevazute în normele legale în vigoare pentru achizitiile directe
(exemplu: mai multe oferte, proces-verbal de selectie a ofertelor, etc);
• Verificari
mult prea riguroase chiar si atunci când aspectele verificate nu sunt de
competenta verificatorului, de exemplu personalul OI verifica modul de calcul
al salariilor în conditiiile în care aceste salarii sunt calculate automat prin
intermediului unui soft de contabilitate acreditat;
• Preluarea
ad literam a recomandarilor mentionate în rapoartele de audit (uneori auditori
fara experienta) de catre ofiterul de verificare/control, fara o analiza bazata
pe expertiza proprie, ceea ce a condus la actionarea în judecata a organismului
intermediar de catre beneficiar;
• Lipsa unei
abordari coerente si unitare a OI-urilor si AM cu privire la eligibilitatea
unor cheltuieli (2 proiecte similare implementate în regiuni diferite primesc
solutii diametral opuse de la OI la aceea si
problema);
• Lipsa unor
orientari clare pentru beneficiari, corelate cu procedurile si listele de
verificare ale ofiterilor OI/AM (Manual al beneficiarului si Manual al
verificatorului/ controlorului); Sunt solicitate documente diferite pentru
aceleasi activitati (cheltuieli);
• Ridicarea cu foarte
mare întârziere de catre AM/OI a clauzelor suspensive;
• Amânarea
repetata a lansarilor cererilor de propuneri de proiecte;
•
Interzicerea comunicarii directe dintre ofiterul de verificare si beneficiari.
Aceasta determina neîntelegerea unor documente depuse de beneficiari si riscul
nevalidarii unor cheltuieli eligibile;
• Lipsa unui
help-desk pentru beneficiari dedicat elaborarii unor documente necesare
implementarii în relatia cu OI/AM (ex: acte aditionale, notificari, cereri de
rambursare);
• Pentru
aprobarea actelor aditionale de prelungire a duratei de implementare a
proiectului se impune cresterea numarului de indicatori de program, fara o
analiza asupra dificultatilor întâmpinate de acel proiect;
• Solicitarea
de catre un organism intermediar de depunere a unui act aditional pentru
rectificarea unei erori de buget facute în faza de evaluare (de catre
reprezentantii organismului intermediar);
•
Incapacitatea autoritatii de management de a reactiona în situatii de criza:
încercarea unui beneficiar de a încarca în sistemul Action Web o cerere de
rambursare a durat 740 de ore, din cauza nefunctionarii acestui sistem. În
toata aceasta perioada, autoritatea de management nu a putut fi contactata
pentru a oferi suport si a remedia defectiunile;
• Birocratie ridicata ce
duce la timpi mari de documentare în vederea elaborarii CR/CPL si mai putin
timp pentru acordarea unei atentii sporite grupului tinta si activitatilor
specifice proiectului.
Participantii
au mentionat ca timpul alocat sarcinilor administrative a reprezentat în medie
80%, în timp ce doar 20% se mai putea dedica realizarii activitatilor
principale ale proiectului, respectiv celor generatoare de rezultate si
indicatori. Sunt situatii în care s-a ajuns si la 2.000.000 de pagini;
• Lipsa unor clauze
contractuale ce stipuleaza egalitatea de tratament între parti în ceea ce
priveste termenele de respectat (de exemplu, în ceea ce priveste CP,
beneficiarul are obligatii de respectat în termen de 3 zile, pe când AM-ul are
un termen incert); În plus, pentru AM nu exista penalitati pentru
neîndeplinirea obligatiilor, în timp ce pentru beneficiar acestea sunt foarte
dure;
• Introducerea în
contractele de finantare a unei clauze care sa stabileasca egalitatea partiilor
– „ce se întâmpla cu AM/OI daca nu îsi respect clauzele privind plata?”;
• Lipsa unor
criterii clare de diferentiere între categoriile de experti;
• Dificultati
în implementarea proiectelor de economie sociala (beneficiarii trebuie sa
sustina financiar înfiintarea si functionarea SES-urilor, iar din cauza
rambursarii cu întârziere se ajunge la incapacitate de plata; nu se cunoaste
care este modalitatea corecta prin care se pot efectua modificari între liniile
bugetului SES –urilor; lipsa unor cerinte clare referitoare la ponderea
cheltuielilor de tip FEDR în bugetul SES, în cadrul proiectelor de economie
sociala;
•
Implementarea cu dificultate a proiectelor din cadrul DMI 3.1 „România
start-up”, din cauza obligativitatii stipulate în Instructiunea nr. 108 de a
organiza concurs (în conditiile în care unii dintre beneficiarii schemei de
minimis se retrag din proiect);
• Plafonarea
la o suma mica a unor cheltuieli de tip FEDR (de ex. multifunctionale) în
cadrul proiectului duce la achizitionarea unor produse de slaba calitate cu o
durata de viata scurta;
• Refuzul OI
de a considera eligibila cheltuiala expertilor externi din UIP ale unitatilor
administrativ teritoriale (angajati pe state suplimentare) la nivelul
plafoanelor din ghidul solicitantului;
• Declararea
cheltuielilor nevalidate de catre ofiterii OI ca eligibile de catre Înalta
Curte de Justitie. Interpretarea eronata a prevederilor legale specifice de
catre ofiterii OI atrage actionarea în justitie de catre beneficiari;
•
Nespecificarea în cererea de finantare, careia îi sunt aplicabile prevederile
Ghidul Solicitantului – Conditii Generale 2013, a numarului de ore pentru unii
experti a atras corectii financiare (întrucât s-a considerat ca norma de timp
nespecificata echivaleaza cu norma întreaga de 8 ore/zi). Care este modalitatea
legala pentru a corecta aceasta eroare materiala?
• Stabilirea
plafonului maxim eligibil la 75 lei/mp/luna pentru închirierea spatiilor
necesare desfasurarii diverselor activitati ale operatiunii (prevedere din
Ordinul de cheltuieli eligibile nr 1117/2010), fara a se lua în calcul faptul
ca, pentru activitatile de formare, beneficiarii /partenerii închiriaza spatii
(uneori de dimensiuni reduse), tarifele fiind calculate pe ora, nu per mp;
• In etapa de
evaluare au fost aprobate subventii drept cheltuieli eligibile, de si acestea
nu ar fi fost, conform GS-CS. Pe parcursul implementarii proiectului, ofiterii
de implementare au realizat
greseala,
însa fara a si-o asuma, au alertat beneficiarul de faptul ca subventiile ar trebui
transformate în premii. Cine raspunde pentru aceasta situatie?
• Evaluarea
si selectia proiectelor: lipsa unor justificari pertinente pentru punctajul
acordat de evaluatori în procesul de evaluare si selectie, precum si lipsa
încrederii în profesionalismul evaluatorilor; neluarea în considerare în
procesul de evaluare, a experientei anterioare a beneficiarilor în
implementarea de proiecte.
Ca de fiecare
data în ultimii 7 ani, Autoritatea de Management POS DRU a promis ca va gasi
solutii la problemele semnalate de beneficiari si aceste vor rezolvate cat mai
curand. In documentul publicat pe site-ul “fseromania” pentru fiecare problema
identificata apar si potentiale solutii, propuse chiar de beneficiari, dar este
greu de crezut ca AM POS DRU le va pune curând in practica.
Grav este
faptul ca pentru o serie de probleme care afacteaza major activitatea tuturor
acelora care implementeaza acum proiecte si care risca sa ajunga in faliment nu
s-au luat masuri de remediere. In continuare vom prezenta doar una din
problemele importante semnalate de mai multi cititori ai blogului.
Problema (conform documentului publicat de MFE
- Directia Generala Programe Capital Uman):
• Întârzierea în procesarea cererilor
de plata de catre anumite organisme intermediare (5 luni de asteptare pâna la
procesarea unei CP si peste 6 luni pentru procesarea unei CR);
Posibile solutii (conform documentului publicat de MFE
- Directia Generala Programe Capital Uman):
• Asigurarea conditiilor necesare în
vederea onorarii cererilor de plata în termenele procedurale, cu accent pe cele
ce vor fi depuse la finalul anului (de ex. cererile de plata transmise în
decembrie ar trebui onorate în aceeasi luna, astfel încât ultimele plati ale
beneficiarului sa fie efectuate pâna pe 31 decembrie 2015);
• Asigurarea de personal suplimentar
la OIR în vederea urgentarii procesarii cererilor de plata/rambursare în
termenele procedurale (ex: cererile de plata/rambursare transmise în luna
noiembrie ar trebui sa fie verificate si platite pâna în luna decembrie, astfel
încât ultimele plati sa poata fi efectuate de beneficiari pâna pe 31 decembrie
2015);
• Accesarea de catre OI a resurselor
din asistenta tehnica;
• Utilizarea auditorilor financiari
independenti în verificarile de management ale CR;
• Implementarea unui sistem informatic
de evident a intrarii si parcursului CR pâna la plata acesteia, cu sistem de
alerte pentru întârzieri;
• Depunerea trimestriala a cererilor
de plata pentru usurarea fluxului financiar.
Situatia actuala (semnalata de unii din cititorii
blogului):
In continuare al o buna parte dintre
Organismele Intermediare Cererile de Rambursare stau intre 3 si 6 luni. De
exemplu, in cazul CNDIPT marea majoritate a cererilor asteapta de mai bine de 6
luni, desi la intalnirile private cu beneficiarii d-na directoare Gabriela Liliana Petre a promis ca aceste se probleme
se vor rezolva. Beneficiarii au ramas cu promisiunile, iar cei care
implementeaza acum proiecte se intreaba daca mai au vre-o sansa sa li se
plateasca banii pentru Cererile de Rambursare pe care le vor depune in luna
Septembrie sau Octombrie. In continuare numerosi beneficiari care deruleaza
proiecte pe DMI 2.3 se plang de faptul ca nu au niciun raspuns de la cererile
depuse in martie.
Intarzieri la plata Cererilor de Rambursare
fata de prevederile contractuale sunt la toate OIR-urile din tara.
Probabil pâna
când in contractele de finantare nu va exista o clauza care sa specifice „ce
se întâmpla cu AM/OI daca nu îsi respect clauzele privind plata” nu se
va intâmpla nimic !
.
.
