Opinia Ministrului Fondurilor Europene privind situatia de la POSDRU / POCU

Atat ONG-urile cat si companiile private specializate in furnizarea de programe de formare profesionala astepta cu nerabdare noile finantari prin POCU. Cele mai noi stiri despre acesst program vin, bineinteles, de la Ministrul Fondurilor Europene.

In cadrul unui interviu acordat celor de la Ziarul financiar de dl. Cristian Ghinea, Ministrul Fondurilor Europene, acesta a precizat ca la POCU, fostul POSDRU, cea mai sensibila problema este faptul ca oamenii au lucrat foarte mult la inchiderea vechiului program, care va fi finalizat in martie 2017 si au neglijat deschiderea exercitiului bugetar pentru 2020.

„POSDRU a inceput prost, tarziu, dar oamenii au invatat lectii si in ultima parte a programului au facut proiecte mai bune.“ Ghinea spune ca noile ghiduri vor fi simplificate pentru ca pana acum contineau informatii redundante, insa acum vor fi mult mai simple si mai usor de inteles. „Sper sa nu fie nevoie de consultant care sa te ajute sa citesti ghidul, ci sa ai nevoie de consultant pentru a te orienta in directia potrivita.“

Dl Ghinea a promis ca va face o reorganizare în Ministerului Fondurilor Europene.

“Când am venit în minister am gasit 3 oameni din 70 la POCU, fostul POSDRU, care scriau ghiduri. Am considerat acesta ca fiind un esec de management”.

Mai multe detalii in interviul de pe Ziarul Financiar

Cosmarul celor care au implementat proiecte pe DMI 3.1 “România start-up” si DMI 6.1 “Dezvoltarea economiei sociale”

Potrivit informatiilor difuzate de Agerpres, de curând Centrul de Resurse pentru Cetatenie Activa a organizat o masa rotunde pe tema "Bune practici si dificultati în implementarea proiectelor cofinantate prin POSDRU în perioada 2014 - 2015". In cadrul acestei întâlniri s-a discutat despre axele care au avut prevazute masuri pentru dezvoltarea start-up-urilor si a economiei sociale, respectiv DMI 3.1 (România start-up) si DMI 6.1 (Dezvoltarea economiei sociale).

Potrivit afirmatiilor participantilor proiectele implementate în cadrul acestor DMI-uri au fost extrem de dificile si s-au realizat într-un timp record. Pentru DMI 3.1 a existat o alocare totala de 100 milioane euro din care au fost contractati 70 milioane euro pe 44 de proiecte. Din aceasta suma peste 30 milioane de euro s-au dus în start-up-uri înfiintate în special de tineri. Cei care au implementat proiecte în cadrul celor 2 domenii majore de interventie mentionate au mentionat dificultatile create de modul în care autoritatea de management a gândit implementarea schemelor de minimis.

Informatiile aparute în presa sunt însa departe de ceea ce s-a întâmplat în realitate cu cei care au avut acea “doza de nebunie” ca sa implementeze proiecte ce trebuiau sa respecte niste ghiduri specifice aberante, rupte de realitate. Afirmatia ar putea sa para dura, dar cum altfel poti cataloga niste ghiduri care prevedeau ca cei care vor implementa proiectul, în numai 10 luni,  sa sprijine demararea a zeci de afaceri înfiintate de tineri sau de persoane defavorizate si sa creeze sute de locuri de munca.

Se pare ca cei care au gândit aceste masuri nu aveau nici cele mai elementare notiuni privind demararea si dezvoltarea micilor afaceri. Daca s-ar fi documentat putin mai mult ar fi aflat ca înainte sa demarezi o afacere în primul rând trebuie sa identifici o oportunitate de piata, iar dupa ce ai identificat oportunitatea sa concepi un plan de valorificare a respectivei oportunitati. Teoretic, daca participi la cursuri de antreprenoriat si esti asistat de consultanti profesionisti poti sa concepi un plan de actiune realist în 2-3 luni, dar marea problema este sa identifici oportunitatile reale de piata, si mai ales acele oportunitati care pot fi transformate în afaceri viabile cu numai 25.000 Euro. Nu este imposibil sa demarezi o afacere cu o astfel de suma, dar cu cât suma cu care demarezi afacerea este mai mica timpul necesar pentru identificarea unei oportunitati de piata este mai mare. Când ai la dispozitie 1 milion de euro este relativ usor sa gasesti o idee de afaceri în care sa îti bagi banii, dar când ai la dispoztie doar 25.000 euro nu este deloc simplu. Cu alte cuvinte persoanele selectate pentru a fi asistate ar fi trebuit sa aiba cel putin 6 luni la dispozitie pentru a gasi ideea de afaceri potrivita pentru ei. In momentul în care întelegem acest lucru ne dam seama cât de utopic a fost planul autoritatilor de a derula aceste proiecte în numai 10 luni. Asta fiindca organismele intermediare au ridicat clauzele suspensive la cca. 2 luni de la semnarea contractelor, iar oganizatiile care au implementat proiectele au ramas cu doar 8 luni la dispozitie pentru implementarea tuturor activitatilor. Daca din cele 8 luni scazi cele 6 luni pentru identificarea ideii de afaceri potrivite si pregatirea planului de afaceri, si apoi mai scazi o luna pentru înfiintarea firmei si obtinerea tuturor autorizatiilor de functionare (conform legislatiei actuale), ramâi cu doar o luna pentru derularea activitatilor de selectare a grupului tinta si a celor de închidere a proiectului! Aberant, când pentru selectarea persoanelor capabile sa demareze o afacere tu ai nevoie de cel putin 4-5 luni (în cazul în care esti norocos si implementezi proiectul într-o arie cu baza mare de selectie).

Acesta este probabil si unul dintre motivele pentru care marea majoritate a Camerelor de Comert (cu o mica exceptie) si a Incubatoarelor de Afaceri din România nu au aplicat pe aceste linii de finantare. Cei cu experienta in sprijinirea afacerilor au înteles ca termenul propus nu este fezabil.

Dar asta este doar o mica problema în comparatie cu celelalte probleme pe care le-au întâmpinat cei care ai implementat proiecte pe aceste DMI-uri.

Totul a merst prost din start, deoarece nu era detaliat modul de implementare al schemei de minimis. Cei care au scris proiecte înca mai credeau dupa contractare ca banii alocati dezvoltarii afacerilor (cei 25.000 euro / firma) vor fi acordati integral. Cand au aflat ca în cel mai bun caz pot beneficia de o prefinantare ca si pentru fondurile alocate prin FSE si-au dat seama de adevaratele probleme pe care le vor întampina. Si cum un ghinion nu vine niciodata singur autoritatile le-au tras si lovitura de gratie celor care au avut curajul sa implementeze astfel de proiecte: desi în contractele de finantare se prevedea ca cererile de rambursare vor fi analizate în 20 zile de la depunerea cererii iar plata se va face în 5 zile de la aprobare, marea majoritatea a cererilor de rambursare depuse de beneficiari au fost aprobate in cca 90-120 zile de la depunere iar platile de cele mai multe ori dupa mai bine de 30 zile.

Astfel a aparut si celebra “Scrisoare deschisa adresata autoritatilor privind întârzierile în virarea ajutorului de minimis pe DMI 6.1. si DMI 3.1.” Prin aceasta, în numele tuturor structurilor de economie sociala, firmelor start-up beneficiare de ajutor de minimis în cadrul POSDRU CPP 168, 173 si 176, precum si organizatiilor care implementau în calitate de beneficiari si parteneri proiecte pe aceste cereri de propuneri de proiecte, Structural Consulting Group cerea procesarea cu celeritate de catre OIR-uri a tuturor cererilor de plata depuse de beneficiarii POSDRU prin care s-a solicitat ajutor de minimis pe DMI 6.1. si DMI 3.1.

Din pacate aceste cereri au fost doar partial solutionate, caci guvernul Ponta, desi se lauda cu un excedent bugetar, la ultima rectificare bugetara din 2015 nu a alocat fonduri suficiente pentru efectuarea tuturor platilor pentru proiectele finantate din fonduri europene. Acesta a fost si motivul pentru care în luna decembrie a aparut o a doua scrisoare deschisa, semnata de 18 entitati implicate activ în implementarea de proiecte din fonduri europene. Aceasta scrisoare a aparut ca urmare a raspunsul oficial primit în data de 16 decembrie 2015 de la Help-desk-ul AM POSDRU, conform caruia urma sa se sisteze plata cererilor de rambursare pâna la 31 decembrie 2015.

Pentru cei care au implemetat proiecte pe aceste linii de finantare lovitura de gratie ar putea sa vina acum, la 6 luni de la finalizarea proiectului, deoarece în Ghidul Solicitantului – Conditii specifice era prevazut ca “Fiecare structura de economie sociala beneficiara de sprijin în cadrul prezentului apel are obligatia de a mentine locurile de munca nou create cel putin 6 luni dupa finalizarea proiectului, cu respectarea proportiilor stabilite pentru indicatorul de program aferent (minim 50% din totalul locurilor de munca create de structura economiei sociale; timpul de lucru cumulat al angajatilor vulnerabili trebuie sa reprezinte cel putin 30% din totalul timpului de lucru al tuturor angajatilor).”

Daca AMPOSDRU va începe monitorizarea proiectelor la 6 luni dupa finalizarea acestora e posibil ca pentru multe organizatii aceste proiecte sa se transforme într-un cosmar.

Grav este ca si drafturile noilor ghiduri, prezentate la finalul anului 2015, contin acelasi gen de prevederi aberante. Speram ca în cele din urma cineva sa corecteze aceste erori, iar proiectele finantate prin POCU sa nu mai fie “un cosmar”.

.