miercuri, 1 februarie 2017

“Start-up Nation Romania” ii va lasa “someri” pe cei care au aplicat pe POCU pentru a deveni administratori de scheme

La finalul lunii Ianuarie 2017 guvernul a facut o surpriza placuta celor interesati sa demareze o afacere, adoptand Ordonanta de Urgenta nr. 10/2017 pentru stimularea înfiintarii de noi întreprinderi mici si mijlocii, potrivit careia statul va oferi granturi de pana la 200.000 de lei. OUG privind schema de ajutor “Start-up Nation România” a fost publicata în Monitorul Oficial nr. 79 din 30.01.2017.
Este o veste buna pentru români, dar proasta pentru cei ce vor deveni administratori a schemelor de finantare “România Start-Up Plus” si „Diaspora Start-up”, caci noul program îi va lasa fara beneficiari pe cei care vor administra schemele.

Este de asteptat ca toti cei interesati sa demareze o afacere sa se orienteze catre programul guvernamental deoarece:
- finantarea totala acordata este mai mare: 44.000 euro vs. 40.000 euro;
- nu exista conditionari severe pentru acordarea celei de a 2-a transe de finantare (prin ghidul specific se prevede ca cei finantati prin POCU vor primi doar 30.000 euro, la început, restul de 10.000 euro putând fi obtinuti dupa 12 luni cu conditia atingerii unei anumite cifre de afaceri);
- birocratia este mult mai mica;
- nu exista obligatia de a participa la un curs de antreprenoriat organizat în cadrul proiectului;
- nu se impun conditii privind atingerea unor teme secundare cum ar fi inovarea sociala, dezvoltarea durabila etc.;
- riscul ca Planul de Afaceri prin care se solicita finantarea sa nu fie aprobat este mult mai mic decât în cadrul programelor “România Start-Up Plus” si „Diaspora Start-up”, unde probabil un procent cuprins între 10 - 15% din cei înscrisi în program vor fi finantati.
Pentru cei care au mai avut contact cu programele finantate din fonduri europene probabil argumentul decisiv îl va reprezenta birocratia excesiva si întârzierile platilor.

In aceste conditii se pune întrebarea: care ar putea fi argumentul logic pentru care cineva s-ar orienta care programele finantate din fonduri europene, când avantajele programului “Start-Up Nation - România” sunt evidente? Probabil singurul argument ar putea fi durata pe care esti obligat sa pastrezi locurile de munca nou create, care va fi de 18 luni în cazul programelor cu finantare europeana fata de 36 de luni, ce este previzionata în cazul programului cu finantare guvernamentala.

Si daca totusi unii se vor gândi sa puna în balanta aspectul duratei pe care trebuie sa pastrezi locurile de munca nou create, probabil micul avantaj al proiectelor cu finantare europeana va fi spulberat de termenele de lansare. Guvernul intentioneaza ca “România Start-Up Plus” sa devina operational la 1 Mai 2017, iar semnarea contractelor de finantare sa aiba loc în intervalul iunie – septembrie 2017. In cazul “România Start-Up Plus” si „Diaspora Start-up”tinand cont de faptul ca suntem deja în luna februarie si evaluarea tehnica înca nu a fost facuta devine putin probabil ca aceste programe sa devina efectiv operationale înainte de 1 Mai, si mai grav devine deja imposibil ca cei interesati sa demareze o afacere sa se vada cu “banii în mâna“în 2017.


Cateva organizatii si firme care au depus proiecte pe “România Start-Up Plus” au pregatit în toamna anului trecut liste de pre-înregistrare a celor interesati sa participe la program si teoretic acestea ar putea atrage foarte rapid persoanele din grupul tinta. Probabil acestea vor ramâne singurele organizatii care vor avea o sansa sa implementeze aceste programe atingând indicatorii prognozati, dar numai daca vor reusi sa demareze proiectele cu cel putin 1 luna înaintea Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comert si Antreprenoriat.

joi, 12 ianuarie 2017

Studiu de caz: Absorbtia fondurilor si veniturile la bugetul de stat in cazul POCU

Nu de putine ori, pe diverse canale media, diversi indivizi incercau sa promoveze ideea ca banii cheltuiti pe programele finantate prin POSDRU/POCU sunt “bani aruncati pe fereasta”. Cei care au fost implicati in derularea unor astfel de proiecte stiu insa ca nu e deloc asa si ca datorita lor Romania castiga multi bani, chiar mai multi decat in cazul unor programe de sustinere a investitiilor, unde banii cheltuiti pe echipamentele achizitionate se reintorc in vestul europei.

In sfarsit cineva a avut excelenta idee sa faca si niste studii de caz care sa prezinte in detaliu care este impactul implementarii unor proiecte finantate prin POSDRU/POCU. Extraordinar ni se pare studiul de caz realizat de Dl. Liviu Constandache,  expert in proiecte de educatie, de e-learning si elaborare proiecte cu tehnologii, pe care o prezentam in continuare


Fondurile europene in Romania
Absorbtia fondurilor si veniturile la bugetul de stat in cazul POCU
Studiu de caz: proiect POCU model depus pe AP6

1. Consideratii generale:  
POCU (Programul Operational Capital Uman) este unul dintre programele prin care se aloca fonduri europene, in special pe problematica sociala.
Astfel POCU este structurat pe 3 mari componente principale cu alocarile aferente(Anexa 2):
Prioritatea 8. Promovarea ocupării durabile și de calitate a forței de muncă și sprijinirea mobilității forței de muncă - 1,563,930,485.00 lei
Prioritatea 9. Promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei și a oricărei forme de discriminare - 1,133,855,426.00 lei
Prioritatea 10. Investiția în educație, formare și formare profesională pentru dezvoltarea competentelor si învățare pe tot parcursul vieții - 1,257,101,071.00 lei

Astfel avem o alocare directa catre problematici sociale si educationale de  3,954,886,982.00 lei. La acestia se adauga si 288,085,106.00 lei alocati pentru asistenta tehnica.
Aceste fonduri sunt, la randul lor, alocate pe urmatoarele 7 axe prioritare (AP1. Initiativa Locuri de munca pentru Tineri; AP2. Imbunatatirea situatiei tinerilor din categoria NEETs; AP3. Locuri de munca pentru toti; AP4. Incluziune sociala si combaterea saraciei; AP5. Dezvoltare locala plasata sub responsabilitatea comunitatii; AP6. Educatie si competente; AP7. Asistenta tehnica)

Pentru absorbtia acestor fonduri, statul roman are la dispozitie perioada 2014-2020 la care se mai adauga inca 2 ani. La acest moment, la data scrierii acestor randuri, incepem anul 2017 si suma absorbita pentru aceste prioritati este 0. Proiecte semnate 0. Exista cateva linii de finantare in evaluare in acest moment insa nu este finalizata etapa de evaluare pe nici o linie de finantare pornita.
Pentru absorbtia acestor fonduri mai raman la dispozitie urmatorii ani: 2017, 2018, 2019, 2020, 2021, 2022 rezultand 6 ani in care Romania mai poate implementa proiecte si trimite spre rambursare la Bruxelles sumele cheltuite.

In constructia unui proiect, fondurile europene reprezinta 85% (daca proiectul se desfasoara intr-o regiune defavorizata) si 80% (daca proiectul se desfasoara in regiunea Bucuresti- Ilfov), diferenta fiind suportata de statul roman in diverse contributii, in functie de tipul de beneficiar (autoritate publica, PNG, firma etc). Acest lucru este prezentat in tabelul alocarilor pe Axele prioritare. Astfel, pentru absorbtia celor 4.220.844.429 Euro, statul roman trebuie sa puna la bataie circa 732.616.623 euro la care se vor adauga si posibilele pierderi, inerente in cadrul oricarui proiect, proportia nerambursarii trebuind sa se pastreze in limite rezonabile.

2. Analiza financiara a unui proiect POCU
Analiza proiectului se face pe baza bugetului incarcat in MySMIS. Cheltuielile au fost grupate in cheltuieli cu salarii, cheltuieli cu subventii, cheltuieli indirecte si cheltuieli care includ TVA.

Structura cheltuielilor in cadrul unui proiect model:

Tip cheltuiala
Buget alocat
Venituri la bugetul national
Comentarii
Cheltuieli salariale
(CIM)
5,066,695  
2,128,011  
Contributii la bugetele de stat (cca 42%) in situatia in care toata resursa umana este platita cu contracte individuale de munca
Cheltuieli cu subventii
    832,320  
Subventiile alocate grupului tinta sunt subventii financiare (sume lunare acordate in functie de participarea la activitati)
Cheltuieli indirecte
    760,004  
191,521
Contributii la bugetele de stat corespunzatoare salariilor celor angajati in proiect (cca 60% din costurile indirecte la care se aplica
procentul de 42% aferent contributiilor)
Cheltuieli care contin TVA
1,732,520  
288,753
TVA echivalent diverselor cheltuieli din cadrul proiectului. Suma poate fi mai mica (unele cheltuieli au tva diferit de 20%), dar nu cu mult.
8,391,539  
2,608,286

Astfel, pentru un proiect in valoare de  8,391,539.25 lei care se desfasoara intr-o regiune diferita de Bucuresti Ilfov, statul roman aloca  1,258,730.89 (15% din valoare) dar castiga in mod direct  2,319,532.97 lei (la bugetele de stat; CASS, CAS etc - http://www.calculatorsalariu.ro/) la care se adauga cei 288,753.33 lei din TVA-ul aferent achizitiilor si serviciilor.  
La aceste venituri ale statului trebuie adaugate veniturile care apar din rulajul banilor implicati:
Persoanele care castiga bani in proiecte (salarii sau subventii) introduc o parte din acesti bani in consum
Firmele care furnizeaza produse si servicii aloca o parte din sumele incasate in plata salariilor angajatilor.
Astfel, cei  5,783,252.95 lei care nu se duc direct la stat vor contribui la bugetul de stat cu cel putin 20%, adaugand inca 1,156,650.59 lei la veniturile statului. Raman inca peste 4.5 milioane lei care intra in circuite de consum producand la randul lor venituri la bugetul de stat.

Rezumand, pentru un proiect cu valoarea de 8,391,539.25 lei:  
a. Statul roman contribuie cu: 1,258,730.89 lei
b. Statul roman primeste direct: 2,319,532.97 lei
c. Statul roman are de incasat: TVA de 288,753.33 lei
d. Statul roman castiga indirect cca: 1,156,650.59 lei

Astfel, la o investitie de 1,258,730.89 lei avem un ROI (return of invesment) de cca 3,764,936.89 lei, tripland aproape banii investiti. Totul pe o durata de 3 ani de zile.

Proiectele de tip POCU pot fi sustenabile si profitabile pentru statul roman. Acesta ar trebui sa ia in considerare mecanisme financiare de a sprijini beneficiarii sa asigure cash-flowul proiectelor, experientele anterioare POSDRU aratand ca asigurarea finantarii pentru sustinerea proiectelor au fost vulnerabilitatile principale in implementarea acestora (rambursarile intarziate cu luni/ani, plata prefinantarilor mult dupa ce a inceput proiectul, achitarea cererilor de plata dincolo de termenele asumate etc).

3. Analiza de impact a unui proiect POCU
Dincolo de datele financiare, un proiect POCU este un intreg ecosistem.
In 3 ani de zile, cca 8.000.000 lei sunt dirijati catre salarizarea a peste 120 persoane, cel putin 90% dintre aceste persoane fiind cadre didactice.
De burse si subventii vor beneficia peste 1000 copii si adulti inscrisi in programe de „A doua sansa”.
La nivelul unui judet vor intra in economie bani pentru produse si servicii necesare implementarii proiectului
Minim 5 comunitati din mediul rural si mic urban vor fi expuse pozitiv prin prisma proiectului.
Ce se intampla:
Cca 100 cadre didactice din 5 comunitati rurale si mic urbane vor avea salarii suplimentate timp de minim 2 ani scolari, ceea ce va asigura stabilitatea resursei umane necesare unei dezvoltari educationale propice a copiilor din zona;
Peste 800 de copii vor primi subventii lunare pe perioada a 5 semestre asigurand familiilor un minim de sprijin pentru copiii aflati in situatii de risc;
Peste 26.000 ore de activitati educationale nonformale desfasurate cu copiii;
Peste 250 de ore de consiliere scolara si orientare profesionala asigurate lunar;
Asigurarea de resurse pentru activitatile educationale (excursii, rechizite, materiale didactice etc)
Peste 200 tineri si adulti sprijiniti sa participe la programe de tip „A doua sansa”
Asigurarea unui parcurs educational astfel incat o parte insemnata dintre acestia sa finalizeze cele 8 clase obligatorii pentru a se putea inscrie la cursuri de calificare in vederea obtinerii/certificarii unor meserii.


Analiza realizata de Dl. Liviu Constandache continua si cu niste propuneri de imbunatatire a situatiei existente, despre care vom vorbi in alte articole.

Intrebarea noastra, care credem ca este una normala, este: de ce cei care implementeaza astfel de proiecte sunt mereu “calcati in picioare” de autoritatile care coordoneaza fondurile europene?

Vazand cati bani aduc in tara expertii implicati in astfel de proiecte se pune intrebarea: de ce s-au redus salariile in ultimii ani ?