La
finalul lunii Ianuarie 2017 guvernul a facut o surpriza placuta celor
interesati sa demareze o afacere, adoptand Ordonanta de Urgenta nr. 10/2017
pentru stimularea înfiintarii de noi întreprinderi mici si mijlocii, potrivit
careia statul va oferi granturi de pana la 200.000 de lei. OUG privind schema
de ajutor “Start-up Nation România” a
fost publicata în Monitorul Oficial nr. 79 din 30.01.2017.
Este
o veste buna pentru români, dar proasta pentru cei ce vor deveni administratori
a schemelor de finantare “România Start-Up Plus” si „Diaspora Start-up”, caci
noul program îi va lasa fara beneficiari pe cei care vor administra schemele.
Este de asteptat ca
toti cei interesati sa demareze o afacere sa se orienteze catre programul
guvernamental deoarece:
-
finantarea totala acordata este mai mare: 44.000 euro vs. 40.000 euro;
-
nu exista conditionari severe pentru acordarea celei de a 2-a transe de
finantare (prin ghidul specific se prevede ca cei finantati prin POCU vor primi
doar 30.000 euro, la început, restul de 10.000 euro putând fi obtinuti dupa 12
luni cu conditia atingerii unei anumite cifre de afaceri);
-
birocratia este mult mai mica;
-
nu exista obligatia de a participa la un curs de antreprenoriat organizat în
cadrul proiectului;
-
nu se impun conditii privind atingerea unor teme secundare cum ar fi inovarea
sociala, dezvoltarea durabila etc.;
-
riscul ca Planul de Afaceri prin care se solicita finantarea sa nu fie aprobat
este mult mai mic decât în cadrul programelor “România Start-Up Plus” si
„Diaspora Start-up”, unde probabil un procent cuprins între 10 - 15% din cei
înscrisi în program vor fi finantati.
Pentru
cei care au mai avut contact cu programele finantate din fonduri europene
probabil argumentul decisiv îl va reprezenta birocratia excesiva si întârzierile
platilor.
In
aceste conditii se pune întrebarea: care
ar putea fi argumentul logic pentru care cineva s-ar orienta care programele
finantate din fonduri europene, când avantajele programului “Start-Up
Nation - România” sunt evidente? Probabil singurul argument ar putea fi durata pe
care esti obligat sa pastrezi locurile de munca nou create, care va fi de 18
luni în cazul programelor cu finantare europeana fata de 36 de luni, ce este
previzionata în cazul programului cu finantare guvernamentala.
Si
daca totusi unii se vor gândi sa puna în balanta aspectul duratei pe care
trebuie sa pastrezi locurile de munca nou create, probabil micul avantaj al
proiectelor cu finantare europeana va fi spulberat de termenele de lansare.
Guvernul intentioneaza ca “România Start-Up Plus” sa devina operational la 1
Mai 2017, iar semnarea contractelor de finantare sa aiba loc în intervalul
iunie – septembrie 2017. In cazul “România Start-Up Plus” si „Diaspora
Start-up”tinand cont de faptul ca suntem deja în luna februarie si evaluarea
tehnica înca nu a fost facuta devine putin probabil ca aceste programe sa
devina efectiv operationale înainte de 1 Mai, si mai grav devine deja imposibil
ca cei interesati sa demareze o afacere sa se vada cu “banii în mâna“în 2017.
Cateva
organizatii si firme care au depus proiecte pe “România Start-Up Plus” au
pregatit în toamna anului trecut liste de pre-înregistrare a celor interesati
sa participe la program si teoretic acestea ar putea atrage foarte rapid
persoanele din grupul tinta. Probabil acestea vor ramâne singurele organizatii
care vor avea o sansa sa implementeze aceste programe atingând indicatorii prognozati,
dar numai daca vor reusi sa demareze proiectele cu cel putin 1 luna înaintea
Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comert si Antreprenoriat.
