Opinia Ministrului Fondurilor Europene privind situatia de la POSDRU / POCU

Atat ONG-urile cat si companiile private specializate in furnizarea de programe de formare profesionala astepta cu nerabdare noile finantari prin POCU. Cele mai noi stiri despre acesst program vin, bineinteles, de la Ministrul Fondurilor Europene.

In cadrul unui interviu acordat celor de la Ziarul financiar de dl. Cristian Ghinea, Ministrul Fondurilor Europene, acesta a precizat ca la POCU, fostul POSDRU, cea mai sensibila problema este faptul ca oamenii au lucrat foarte mult la inchiderea vechiului program, care va fi finalizat in martie 2017 si au neglijat deschiderea exercitiului bugetar pentru 2020.

„POSDRU a inceput prost, tarziu, dar oamenii au invatat lectii si in ultima parte a programului au facut proiecte mai bune.“ Ghinea spune ca noile ghiduri vor fi simplificate pentru ca pana acum contineau informatii redundante, insa acum vor fi mult mai simple si mai usor de inteles. „Sper sa nu fie nevoie de consultant care sa te ajute sa citesti ghidul, ci sa ai nevoie de consultant pentru a te orienta in directia potrivita.“

Dl Ghinea a promis ca va face o reorganizare în Ministerului Fondurilor Europene.

“Când am venit în minister am gasit 3 oameni din 70 la POCU, fostul POSDRU, care scriau ghiduri. Am considerat acesta ca fiind un esec de management”.

Mai multe detalii in interviul de pe Ziarul Financiar

Cosmarul celor care au implementat proiecte pe DMI 3.1 “România start-up” si DMI 6.1 “Dezvoltarea economiei sociale”

Potrivit informatiilor difuzate de Agerpres, de curând Centrul de Resurse pentru Cetatenie Activa a organizat o masa rotunde pe tema "Bune practici si dificultati în implementarea proiectelor cofinantate prin POSDRU în perioada 2014 - 2015". In cadrul acestei întâlniri s-a discutat despre axele care au avut prevazute masuri pentru dezvoltarea start-up-urilor si a economiei sociale, respectiv DMI 3.1 (România start-up) si DMI 6.1 (Dezvoltarea economiei sociale).

Potrivit afirmatiilor participantilor proiectele implementate în cadrul acestor DMI-uri au fost extrem de dificile si s-au realizat într-un timp record. Pentru DMI 3.1 a existat o alocare totala de 100 milioane euro din care au fost contractati 70 milioane euro pe 44 de proiecte. Din aceasta suma peste 30 milioane de euro s-au dus în start-up-uri înfiintate în special de tineri. Cei care au implementat proiecte în cadrul celor 2 domenii majore de interventie mentionate au mentionat dificultatile create de modul în care autoritatea de management a gândit implementarea schemelor de minimis.

Informatiile aparute în presa sunt însa departe de ceea ce s-a întâmplat în realitate cu cei care au avut acea “doza de nebunie” ca sa implementeze proiecte ce trebuiau sa respecte niste ghiduri specifice aberante, rupte de realitate. Afirmatia ar putea sa para dura, dar cum altfel poti cataloga niste ghiduri care prevedeau ca cei care vor implementa proiectul, în numai 10 luni,  sa sprijine demararea a zeci de afaceri înfiintate de tineri sau de persoane defavorizate si sa creeze sute de locuri de munca.

Se pare ca cei care au gândit aceste masuri nu aveau nici cele mai elementare notiuni privind demararea si dezvoltarea micilor afaceri. Daca s-ar fi documentat putin mai mult ar fi aflat ca înainte sa demarezi o afacere în primul rând trebuie sa identifici o oportunitate de piata, iar dupa ce ai identificat oportunitatea sa concepi un plan de valorificare a respectivei oportunitati. Teoretic, daca participi la cursuri de antreprenoriat si esti asistat de consultanti profesionisti poti sa concepi un plan de actiune realist în 2-3 luni, dar marea problema este sa identifici oportunitatile reale de piata, si mai ales acele oportunitati care pot fi transformate în afaceri viabile cu numai 25.000 Euro. Nu este imposibil sa demarezi o afacere cu o astfel de suma, dar cu cât suma cu care demarezi afacerea este mai mica timpul necesar pentru identificarea unei oportunitati de piata este mai mare. Când ai la dispozitie 1 milion de euro este relativ usor sa gasesti o idee de afaceri în care sa îti bagi banii, dar când ai la dispoztie doar 25.000 euro nu este deloc simplu. Cu alte cuvinte persoanele selectate pentru a fi asistate ar fi trebuit sa aiba cel putin 6 luni la dispozitie pentru a gasi ideea de afaceri potrivita pentru ei. In momentul în care întelegem acest lucru ne dam seama cât de utopic a fost planul autoritatilor de a derula aceste proiecte în numai 10 luni. Asta fiindca organismele intermediare au ridicat clauzele suspensive la cca. 2 luni de la semnarea contractelor, iar oganizatiile care au implementat proiectele au ramas cu doar 8 luni la dispozitie pentru implementarea tuturor activitatilor. Daca din cele 8 luni scazi cele 6 luni pentru identificarea ideii de afaceri potrivite si pregatirea planului de afaceri, si apoi mai scazi o luna pentru înfiintarea firmei si obtinerea tuturor autorizatiilor de functionare (conform legislatiei actuale), ramâi cu doar o luna pentru derularea activitatilor de selectare a grupului tinta si a celor de închidere a proiectului! Aberant, când pentru selectarea persoanelor capabile sa demareze o afacere tu ai nevoie de cel putin 4-5 luni (în cazul în care esti norocos si implementezi proiectul într-o arie cu baza mare de selectie).

Acesta este probabil si unul dintre motivele pentru care marea majoritate a Camerelor de Comert (cu o mica exceptie) si a Incubatoarelor de Afaceri din România nu au aplicat pe aceste linii de finantare. Cei cu experienta in sprijinirea afacerilor au înteles ca termenul propus nu este fezabil.

Dar asta este doar o mica problema în comparatie cu celelalte probleme pe care le-au întâmpinat cei care ai implementat proiecte pe aceste DMI-uri.

Totul a merst prost din start, deoarece nu era detaliat modul de implementare al schemei de minimis. Cei care au scris proiecte înca mai credeau dupa contractare ca banii alocati dezvoltarii afacerilor (cei 25.000 euro / firma) vor fi acordati integral. Cand au aflat ca în cel mai bun caz pot beneficia de o prefinantare ca si pentru fondurile alocate prin FSE si-au dat seama de adevaratele probleme pe care le vor întampina. Si cum un ghinion nu vine niciodata singur autoritatile le-au tras si lovitura de gratie celor care au avut curajul sa implementeze astfel de proiecte: desi în contractele de finantare se prevedea ca cererile de rambursare vor fi analizate în 20 zile de la depunerea cererii iar plata se va face în 5 zile de la aprobare, marea majoritatea a cererilor de rambursare depuse de beneficiari au fost aprobate in cca 90-120 zile de la depunere iar platile de cele mai multe ori dupa mai bine de 30 zile.

Astfel a aparut si celebra “Scrisoare deschisa adresata autoritatilor privind întârzierile în virarea ajutorului de minimis pe DMI 6.1. si DMI 3.1.” Prin aceasta, în numele tuturor structurilor de economie sociala, firmelor start-up beneficiare de ajutor de minimis în cadrul POSDRU CPP 168, 173 si 176, precum si organizatiilor care implementau în calitate de beneficiari si parteneri proiecte pe aceste cereri de propuneri de proiecte, Structural Consulting Group cerea procesarea cu celeritate de catre OIR-uri a tuturor cererilor de plata depuse de beneficiarii POSDRU prin care s-a solicitat ajutor de minimis pe DMI 6.1. si DMI 3.1.

Din pacate aceste cereri au fost doar partial solutionate, caci guvernul Ponta, desi se lauda cu un excedent bugetar, la ultima rectificare bugetara din 2015 nu a alocat fonduri suficiente pentru efectuarea tuturor platilor pentru proiectele finantate din fonduri europene. Acesta a fost si motivul pentru care în luna decembrie a aparut o a doua scrisoare deschisa, semnata de 18 entitati implicate activ în implementarea de proiecte din fonduri europene. Aceasta scrisoare a aparut ca urmare a raspunsul oficial primit în data de 16 decembrie 2015 de la Help-desk-ul AM POSDRU, conform caruia urma sa se sisteze plata cererilor de rambursare pâna la 31 decembrie 2015.

Pentru cei care au implemetat proiecte pe aceste linii de finantare lovitura de gratie ar putea sa vina acum, la 6 luni de la finalizarea proiectului, deoarece în Ghidul Solicitantului – Conditii specifice era prevazut ca “Fiecare structura de economie sociala beneficiara de sprijin în cadrul prezentului apel are obligatia de a mentine locurile de munca nou create cel putin 6 luni dupa finalizarea proiectului, cu respectarea proportiilor stabilite pentru indicatorul de program aferent (minim 50% din totalul locurilor de munca create de structura economiei sociale; timpul de lucru cumulat al angajatilor vulnerabili trebuie sa reprezinte cel putin 30% din totalul timpului de lucru al tuturor angajatilor).”

Daca AMPOSDRU va începe monitorizarea proiectelor la 6 luni dupa finalizarea acestora e posibil ca pentru multe organizatii aceste proiecte sa se transforme într-un cosmar.

Grav este ca si drafturile noilor ghiduri, prezentate la finalul anului 2015, contin acelasi gen de prevederi aberante. Speram ca în cele din urma cineva sa corecteze aceste erori, iar proiectele finantate prin POCU sa nu mai fie “un cosmar”.

.

De la cititori: Cateva aberatii din ghidurile aplicabile primelor masuri lansate pe POCU 2014-2020

Saptamana trecuta am primit un e-mail de la un consilier care a fost implicat în proiecte finantate prin POSDRU, care ne-a atras atentia asupra unor probleme importante care ar putea sa apara în calea celor care vor derula proiecte finantate prin POCU 2014-2020.

Observatiile publicate pe blogul sau ni s-au parut pertinente si de aceea republicam si noi acest material.

Cu aceasta ocazie rugam si alti cititori care au observatii pertinente sa ne transmita materiale.

“DE LA CITITORI”

In luna mai MFE a deschis 2 linii de finantare pe POCU 2014-2020. Toată lumea le astepta, căci de mai bine de 1 an nu a mai fost lansat niciun program. Din păcate Ghidul Solicitantului- Conditii generale si Ghidurile specifice pentru măsurile “4.1. Dezvoltare Locală Integrată (DLI 3600) în comunitătile marginalizate în care există populatie apartinând minoritătii rome” si “4.2 ”Dezvoltare Locală Integrată (DLI 3600) în comunitatile marginalizate” au o serie de prevederi aberante, care nu au fost solutionate în urma sesizarilor pe care numeroase organizatii le-au transmis.

Vreau să atrag atentia celor interesati să deruleze proiecte finantate prin POCU-2014-2020 asupra unor aspect care ar putea influenta major, intr-un sens negativ, implementarea proiectelor.

Ghidul Solicitantului – Conditii Generale:

Conditiile de eligibilitate pentru Aplicanti

4.1.3. Capacitatea financiara si operationala

“Solicitantul a implementat cel putin 1 proiect cu finantare nerambursabilă (în calitate de beneficiar sau partener)

Sesizarea beneficiarilor

Nu considerăm că este echitabil să se restrictioneaze accesul unor organizatii care au competenta necesară pentru implementarea de proiecte POCU, doar datorită faptului că până acum nu au mai implementat cel putin un proiect finantat din fonduri nerambursabile.

Intelegem ideea de a nu permite organizatiilor tinere să aplice, în calitate de Beneficiari, întrucât nu si-au testat si nici dovedit capacitatea operatională, însă în cazul organizatiilor cu o experientă foarte bogată si relevantă considerăm această restrictie ca fiind discriminatorie la adresa acestora din urmă.

Organizatiile respective si-au dovedit viabilitatea si capacitatea în cadrul activitatii prestate (formare, consiliere, ocupare etc.), competenta în managementul unui proiect fiind adusă de personalul angajat (OI-ul verifica CV-urile expertilor pe termen lung in faza de evaluare/contractare/implementare) si de eventuala subcontractare a serviciilor de management, nu neapărat de experienta organizatiei in implementare de proiecte anterioare. De multe ori, aceste organizatii pot să livreze servicii pentru grupul tintă intr-un mod mult mai eficient comparativ cu organizatii care au implementat anterior proiecte cu finantare nerambursabilă.

Ce se intâmplă, de exemplu, cu un ONG a carui întreagă echipa a plecat, după finalizarea proiectului, si s-a angajat intr-un SRL care nu a mai implementat alte proiecte. ONG-ul angajează personal nou, fără experientă în proiecte. In noile proiecte POCU, ONG-ul este considerat ca avand capacitate operatională pentru a fi Beneficiar insă SRL-ul nu, desi personalul cu expertiza necesară pentru implementarea de proiecte se află la SRL, nu la ONG, SRL-ul avand, la nivel institutional, si toată expertiza necesară derulării principalelor activităti adresate grupului tintă.

Astfel, atât pentru a asigura libera concurentă între participantii la procesul de selectie a cererilor de finantare dar si pentru a asigura proiectelor o implementare cât mai eficienta, va recomandăm să eliminati această prevedere.

Răspuns MFE

Criteriul de eligibilitate invocat este un criteriu din cadrul Metodologiei de evaluare si selectie aprobată in Comitetul de monitorizare al POCU. Prin intermediul Ghidului Solicitantului nu se pot aduce modificări sau adăugiri acestei Metodologii. AM POCU va avea în vedere observatia formulata si va înainta spre dezbatere membrilor Comitetului de Monitorizare propunerea de modificare a acestui criteriu.

Cu toate acestea, sublinem faptul că regula impusa prin Metodologia de evaluare si selectie se referă la implementarea a cel putin 1 proiect cu finantare nerambursabilă, indiferent de programul sau sursa de finantare (FSE, FEDR, FC, FEAD, SEE, etc).

Observatie:

Asa cum bine au subliniat beneficiarii la întalnirea cu reprezentantii MFE, prin aceste prevederi se încalcă câteva principii importante ale Uniunii Europene, cum ar fi “libera concurenta”, “egalitatea de sanse” si “accesul microintreprinderilor la finantare”.

Cu acest prilej ne întrebăm: pe cine reprezintă “Comitetul de monitorizare al POCU”? … si nu pot să nu rememorez bâlbâielile din 2015 legate de selectarea membrilor acestui comitet.

Ghidul Solicitantului – Conditii Generale:

4.3.7. Cheltuieli aferente activitatilor subcontractate

“Pentru toate activitatile externalizate (subcontractate), subcontractorii (inclusiv Persoana Fizica

Autorizata - denumită în continuare PFA) se angajează să furnizeze organismelor de audit si de control, inclusiv AMPOCU/OIPOCU responsabil toate informatiile necesare privind activitătile subcontractate. În acest sens, în calitate de achizitor aveti obligatia de a asigura disponibilitatea tuturor informatiilor prin contractul încheiat cu prestatorul/ prestatorii.

Spre exemplificare, următoarele tipuri de activităti, fără a se limita la acestea, pot face obiectul unei externalizări (subcontractări):

- diverse servicii specializate, achizitionate de pe piata, inclusiv PFA, pentru care Solicitantul sau partenerii nu au expertiza necesara (servicii de formare profesionala, servicii de informare si consiliere profesionala, servicii suport pentru managerul de proiect etc.);

- contractele încheiate cu operatori economici în vederea furnizării unor servicii de suport/logistice, cum ar fi: dezvoltarea de aplicatii si sisteme informatice, sau componente ale acestora, organizarea de evenimente, pachete complete continând transport si cazare a participantilor si/sau a personalului propriu, sonorizare, interpretariat, editarea si tipărirea de materiale pentru sesiuni de instruire/formare, editarea si tipărirea de materiale publicitare, etc.

" În situatia în care este necesară achizitia de servicii, Achizitorul va folosi pentru estimarea valorii aferente serviciilor necesare plafoanele orare maximale prevăzute în prezentul ghid (la care se adauga contributiile angajatorului), corelate cu nivelul de experienta si cu tipologia expertului/expertilor necesar/necesari. În implementare, AM/OI POCU poate solicita spre verificare documente justificative care probează nivelul de experientă al expertilor subcontractati.”

Sesizarea beneficiarilor

Consideram că realizarea unei proceduri de achizitii si selectia unui furnizor de servicii trebuie făcută cu respectarea legislatiei in vigoare. Legislatia în domeniul achizitiilor publice precizează în mod clar modalitatea de estimare a valorii unui contract, precum si care pot fi criteriile de atribuire. De asemenea, noua legislatie în domeniul achizitiilor publice recomandă ca pentru achizitia de servicii, criteriul de atribuire să fie oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, si nu pretul cel mai scăzut (acesta avand un impact de maxim 40% in cazul contractelor de servicii intelectuale).

Având în vedere aceste elemente, prevederea de la pagina 43 conform careia pentru achizitia de servicii, achizitorul va folosi pentru estimarea valorii aferente serviciilor necesare plafoanele maximale prevazute în ghid contravine principiilor legislatiei privind achizitiile publice.

De asemenea, această prevedere contravine principiilor unei piete libere si va distorsiona concurenta pe anumite piete de profil. Un furnizor A, indiferent că livreaza serviciul x către firma B intr-un proiect finantat prin POCU sau in afara acestuia, are o grilă de preturi pe care o aplica. Nu putem crea piete paralele pentru aceiasi furnizori, si diferente considerabile de preturi în situatia în care livreaza un serviciu într-un proiect si în situatia în care îl livrează în afara acestuia. Considerăm ca acest aspect ar putea genera inclusiv o concurentă neloiala pe piata furnizorilor de servicii (ex: de formare, consiliere, asistenta juridica, consultantă, audit etc) avand în vedere ca diversi furnizori cu servicii de o calitate scăzută pot oferta în limita acelor plafoane – caz in care principiul ofertei cea mai avantajoasa dpv economic ar fi încalcat, fiindcă selectia nu va mai tine cont de criteriile calitative.

Mai mult, dacă se mentine acesata prevedere, pretul oricărui contract, indiferent de serviciile prestate, poate fi determinat apriori, estimand numărul de zile necesare * tariful maximal pe zi.

Situatie care, din nou, nu reflecta principiile economice existente.

Si, în încheiere, consideram că este o gravă eroare ca un furnizor să fie asimilat unui angajat, iar preturile să fie stabilite in functie de niste plafoane salariale. Impozitarea este diferita pentru contractele de muncă vs. cele de prestari servicii, responsabilitatile contractuale sunt diferite, costurile acestor 2 categorii sunt diferite.

În cazul mentinerii acestui criteriu, exista sanse extrem de ridicate ca în cazul în care beneficiarii POCU au nevoie de externalizarea unor servicii profesioniste de formare, de exemplu, fie sa nu identifice niciun furnizor, pentru ca acele tarife sunt mult sub limita inferioară practicata pe piata liberă, fie să fie obligati să selecteze un furnizor care prezintă acel pret, însă care nu poate garanta calitatea serviciilor prestate.

In cazul proiectelor de ajutor de stat/minimis, de exemplu, cand beneficiarul este o entitate privată si prin modul de constructie al acestor proiecte trebuie sa externalizeze toate serviciile, ce relevanta au tarifele expertilor POCU pentru stabilirea pretului acestora? Considerăm ca SINGURA restrictie în subcontractarea serviciilor necesare unui proiect ar trebui să fie justificarea necesitătii acestora precum si respectarea legislatiei in domeniul achizitiilor publice. Orice alte conditionări nu reprezintă decat elemente contradictorii la legislatia aplicabilă si elemente care vor genera o distorsionare a pietei.

Răspuns MFE

Autoritatea de Management a stabilit prin Ghidul General, plafoane orare maximale, care vor fi luate în ca bază de pornire pentru estimarea valorii aferente serviciilor necesare a fi achizitionate de pe piată.

Observatie:

Răspunsul este sec si HALUCINANT !

În primul rând, asa cum s-a mentionat în sesizarea beneficiarilor, aceasta prevedere încalcă princiile elementare ale economiei de piata. In plus, trebuie subliniat faptul că astfel de regului au existat în România în perioada comunistă si în primii 5 ani de democratie, cand pentru oamenii care nu făceau politica posibilitatile de castig erau plafonate prin faptul că adaosurile comerciale erau limitate prin lege la maxim 30%.

În al doilea rând ideea este ilogică si imposibil de pus in practică pentru anumite tipuri de servicii, si crează posibilitatea aparitiei unor abuzuri sau a unor erori de interpretare a celor care verifică crerile de rambursare. Asta deoarece:

a) organizatia care implementează proiectul ar trebui să stie dinainte cu câte persoane va lucra furnizorul de servicii si câte ore va aloca pentru fiecare om implicat (costul total rezultând din tariful orar mentionat in ghid si numărul total de ore) si in plus trebuie să determine cu exactitate si costurile materiale. Chiar trebuie sa estimezi ce se intâmplă “in curtea altuia” ?

La serviciile de formare profesională si la cele de consiliere va fi relativ simplu să stabilesti un numar de  ore necesar, dar la alte tipuri de servicii este imposibil. De exemplu, la elaborarea unui portal web necesar proiectului numărul de om-ore lucrate depinde de complexitatea acestuia de tehnologia si tipul de bază de date, de viteza cu care lucrează specialistii firmei respective si de multe alte criterii. În plus la elaborarea unui portal web, care este o prestare de serviciu în care la prima vedere esentiala este munca umană, apar costuri materiale indirecte (licente soft, chirie spatiu, utilitati, amortizări) dar si costuri materiale directe (costul pozelor cu drept de autor utilizate in portal – care pentru un portal care va fi updatat si completat cu informatii însotite de imagini timp de 3 ani poate fi chiar mare). Este greu de imaginat cum vor fi incluse aceste costuri materiale în grila de tarife prezentată în Ghid-conditii generale. Ce să mai spunem de serviciile de promovare, unde costurile variază in functie de tirajul publicatiei, sau în cazul promovării online de trafic si de sumele plătite catre Google, Facebook sau Twitter. Este greu de imaginat legătura dintre costul cu personalul agentiei care face serviciile de promovare si costul total al serviciilor, salariile reprezentand in cazul unor astfel de servicii cca. 10-15% din costul total.

b) dacă, asa cum am arătat mai sus, în cazul unei game largi de servicii nu exista nicio legatură între costul total al serviciilor si tariful orar al personalului în alte cazuri legatura este foarte strânsa, si costul total teoretic poate fi estimat plecând de la ratele orare mentionat în ghid, dar în schimb se încalcă reguli elementare de confidentialitate. Companiile nu fac publice informatii referitoare la numele angajatilor, experienta si nivelul de salarizare a acestora. Garantia calitătii lucrarilor o constituie alte contracte finalizate si recomandările clientilor si doar in situatii de exceptie CV-ul unui angajat. Nu mai vorbim si despre faptul că impunând aceasta regulă furnizorul de servicii va fi fortat să aiba persone stabile pe toată derularea furnizării contractului de servicii, ca să fie sigur că CV-ul angajatului corespunde oricând unui eventual control. Viata reală este total diferită. Pe o piată dinamică, în continua schimbare forta de muncă migreaza si nu exista o garantie a stabilitătii. In concluzie un beneficiar POCU care lucrează cu un furnizor de servicii va trebui să facă plăti al caror nivel va fi influentat de vechimea personalului cu care lucrează si nu de volumul si calitatea serviciilor prestate. Intr-o astfel de situatie furnizorii de servicii vor actiona în instantă organizatiile care implementează proiecte si în 99,99% din cazuri vor castiga. Cine suportă aceste pierderi ? … si să nu mai vorbim de blocajele ce vor interveni în derularea activitătilor subcontractate (intervalul dintre momentul din care furnizorul de servicii refuza să mai presteze serviciile si momentul în care litigiul se solutionează în instantă).

c) si dacă tot ne referim la servicii si de niveluri maximale de referintă ale remunerării personalului furnizorilor de servicii, să facem si o comparatie cu tariful de service auto. De exemplu un service din Pipera isi face reclamă promovand preturi unice la manoperă de 130 lei/ora (informatia o puteti găsi cautând pe Google cu setul de cuvinte cheie “tarife manopera service ilfov”). Conform Ghidului solicitantului – Conditii Generale, “nivel de remunerare – experti (expertiza natională si internatională)”, pentru persoane cu o experienta cuprinsă între 5 si 10 ani, nivelul de salarizare este de 70 ron/ora. Dacă la aceasta sumă mai adaugi obligatiile către stat te apropii de preturile de manopera de la un service auto din Bucuresti.

Întrebarea care se pune este: furnizorii de servicii vor fi obligati să plăteasca experti cu peste 5 ani expertiză în domeniul proiectelor europene cu salariul unei mecanic auto?

Poate conducerea AM ne va comunica si numele persoanei /persoanelor care au introdus o astfel de prevedere în ghid …. “ca să afle tara toată”.

Contractul de finantare – general

Art 6, alin5, pagina 5/12

"Am/OI va efectua transferul fondurilor în limita disponibilitatilor, iar în cazul insuficientei fondurilor, procesul de plata se va suspenda pâna când conturile AM dupa caz OI sunt alimentate

Sesizarea beneficiarilor

Aceasta prevedere ar trebui eliminate.

Răspuns MFE

Această prevedere este preluată din OUG40/2015

Opinie:

Nefiind avocat nu pot decât să exprim o opinie: Contractul propus nu se poate numi “CONTRACT”. Intr-un contract ambele părti au drepturi si obligatii, dar prin contractul propus una din părti “se spală pe maini” de orice obligatie. Este INCREDIBIL !

Un ministru este numit ca să facă modificarile legislative pentru ca lucrurile să meargă mai bine. Dacă nu poate aduce modificări la un “OUG”, care mai este rolul său?

Important

Există o directivă europeană care interzice astfel de practici. Este vorba de Directiva 2011/7/UE – combaterea întârzierii în efectuarea plătilor în tranzactiile comerciale, ce a fost publicată pe 16 februarie 2011. Tările UE au avut obligatia de a o transpune în legislatia natională până la 16 martie 2013.

Directiva vizează protejarea întreprinderilor si se referă în principal la tranzactiile dintre companii. Totusi, în aceasta directivă există si un paragraf care mentioneaza ca “Autoritătile publice trebuie să achite bunurile si serviciile achizitionate în termen de 30 de zile” iar altul cu următorul text: “Creditorii care si-au îndeplinit obligatiile legale si contractuale si care nu au fost platiti în termenele mentionate au dreptul la dobânzi si compensatii pentru întârzierea plătii”.

Deci, în cazul în care organizatia care implementeaza proiectul este un IMM, după validarea unei Cereri de Rambursare, autoritatile ar trebui să achite serviciile prestate în termen de 30 de zile. Toată lumea stie că în ultimii 2 ani această regula nu s-a respectat si se pare că guvernul intentionează ca si în viitor să nu tina cont de aceasta directivă.

Mai mult decât atât, în acesta directivă, la Articolul 4 - Tranzactii între întreprinderi si autoritătile publice se precizează:

(1) Statele membre se asigura că, în tranzactiile comerciale în care debitorul este o autoritate publică, creditorul este îndreptătit, la expirarea termenului mentionat la alineatele (3), (4) sau (6), sa perceapa dobânda legala pentru efectuarea cu întârziere a platilor, fara a fi necesara o notificare.

Art 15, alin 2, lit. b) pagina 10/12

Contractul poate fi reziliat de AM/OI fara indeplinirea altor formalitati " în situatia in care, ulterior încheierii prezentului contract se constată că Beneficiarul/Partenerul/Proiectul nu a indeplinit conditiile de eligibilitate la data depunerii cererii de finantare.

Sesizarea beneficiarilor

In momentul in care beneficiarul a semnat contractul de finantare cu AM/OI, proiectul a parcurs deja etapa de verificare administrativa si a eligibilitatii. Consideram că o astfel de masură luată după demararea implementarii proiectului este abuzivă si ar sustine situatia conform careia evaluatorii nu au nicio responsabilitate in urma elaborarii raportului de evaluare. O astfel de situatie ar trebui asumată si de AM/OI in aceeasi măsură in care i se impută si Beneficiarului si nu poate genera o situatie in care numai beneficiarul/partenerul este obligat să plăteasca.

Răspuns MFE

Prevederea nu poate fi eliminată din cadrul modelului de contract de finantare.

Opinie:

Răspunsul din spatele acestei afirmatii ar fi: NU VREM SA ELIMINAM prevederea din cadrul modelului de contract de finantare, deoarece NU VREM SA AVEM NICIO RESPONSABILITATE.

Sper ca actuala conducerea MFE va acorda atentie acestor probleme, si va găsi solutii realiste.


NR: textul original este AICI

Ordinul 714/16.05.2016 privind modificari ale ghidurilor specifice pentru primele apeluri lansate prin POCU 2014-2020

Ordinul 714/16.05.2016 privind modificari ale ghidurilor specifice pentru primele apeluri lansate prin POCU 2014-2020

La scurt timp dupa lansarea pe A.P.4 a Ghidului Solicitantului  - Conditii Specifice pentru masurile 4.1. ”Dezvoltare Locala Integrata (DLI 3600) în comunitatile marginalizate în care exista populatie apartinând minoritatii rome” si 4.2 ”Dezvoltare Locala Integrata (DLI 3600) în comunitatile marginalizate”, Ministerul Fondurilor Europene (MFE), prin Autoritatea de Management pentru Programul Operational Capital Uman, a publicat ordinul 714/16.05.2016 referitor la Corrigendumul nr. 1 pentru modificarea ghidurilor (Conditii Specifice) si Anexei 1 (Orientari privind accesarea finantarilor în cadrul Programului Operational Capital Uman 2014-2020).

Referitor la documentul “Orientari privind accesarea finantarilor în cadrul Programului Operational Capital Uman 2014-2020”, în continuare va vom prezenta pe scurt modificarile aparute si vom sublinia cateva aspecte care dupa parerea noastra trebuie sa le tratati cu maxima atentie.

4.1.4. Selectia partenerilor

Pot fi selectati parteneri individuali, nu consortii/asociatii de parteneri

Observatie:

Daca initial ar fi fost posibila participarea unor asociatii de parteneri, acum aceasta posibilitate a fost eliminata

4.2. Eligibilitatea proiectului

a) Proiectul propus spre finantare (aceleasi activitati, pentru aceiasi membri ai grupului tinta) NU a mai beneficiat de sprijin financiar din fonduri nerambursabile (evitarea dublei finantari)

Nota:

Solicitantul/beneficiarul trebuie sa se asigure ca participantii la operatiuni nu au reprezentat grup tinta pentru formare profesionala pe acelasi tip de curs si domeniu (si acelasi nivel de calificare), co-finantat din fonduri nerambursabile.

Recomandarea noastra:

Trebuie sa fiti foarte atenti la acest aspect deoarece de multe ori persoanele din grupurile marginalizate (cele vizate prin 4.1 si 4.2), chiar daca au cele mai bune intentii, nu stiu sa ofere informatii despre programele în care au mai fost implicati. Posibilitatea de a “uita” de participarea în programe mai vechi poate fi si mai mare atunci cand li se ofera subventii, caci apare tentatia de a obtine bani. E un detaliu mic, dar care poate aduce pierderi financiare importante.

Probabil ca solutia pentru organizatiile implicate în derularea unor proiecte cu aceste grupuri tinta va fi sa înceapa formalitatile de înscriere în program cu analiza atenta a calificarilor anterioare si a facilitatilor de care persoanele au mai beneficiat, si nu promovand subventia pe care persoanele din grupul tinta ar putea sa o primeasca.

Observatii:

Prin Corrigendumul nr. 1 au fost eliminate urmatoarele paragrafe:

= Proiectul trebuie sa descrie modul în care vor fi integrate temele orizontale, pe baza Ghidului privind integrarea principiilor orizontale în cadrul proiectelor finantate din FESI 2014-2020, partea I-a Egalitatea de sanse si tratament si partea a II-a Dezvoltarea durabila, disponibil la adresa www.fonduri-ue.ro.

= În descrierea activitatilor si în selectarea grupului tinta, proiectul demonstreaza ca sunt îndeplinite obligatiile minime prevazute de legislatia relevanta, conform Ghidului privind integrarea principiilor orizontale în cadrul proiectelor finantate din FESI 2014-2020

4.3.1. Cofinantarea proprie minima a beneficiarului

[...]

Daca proiectul este propus de un grup de entitati partenere, aceasta contributie este obligatoriu de asigurat în comun. Asigurarea cofinantarii proprii minime aferente parteneriatului trebuie realizata de fiecare membru al parteneriatului prin aplicarea ratei de cofinantare aferenta tipului de entitate la valoarea bugetului gestionat de partenerul în cauza, cu exceptia masurilor care cad sub incidenta ajutorului de stat / de minimis, pentru care ratele de cofinantare vor fi stabilite în Ghidurile Solicitantului Conditii Specifice.

Observatie:

Primul aspect la care va trebui sa fiti atenti este acela, ca spre deosebire de POSDRU 2007-2013, unde rata de cofinantare era stabilita în functie de tipul aplicantului principal, de acum înainte asigurarea cofinantarii proprii minime aferente parteneriatului trebuie realizata de fiecare membru al parteneriatului prin aplicarea ratei de cofinantare aferenta tipului de entitate la valoarea bugetului gestionat de partenerul în cauza.

De exemplu, în trecut, daca la un proiect se asocia un ONG cu un SRL, chiar daca cota de cofinantare pentru SRL-uri era de 5%, în cazul în care aplicantul principal era un ONG se aplica pentru toata lumea cota de cofinantare de 2%. Pentru proiectele ce vor urma cota va fi diferentiata, conform prevederilor Ghidului Solicitantului.

Totusi, ca o exceptie, prin Corrigendumul nr. 1 se creaza si posibilitatea stabilirii unor alte rate, în cazul masurilor care cad sub incidenta ajutorului de stat / de minimis, pentru care ratele de cofinantare vor fi stabilite în Ghidurile Solicitantului Conditii Specifice.

CAPITOLUL 6 . Procesul de evaluare si selectie

[....]

Pentru ca un proiect sa poata fi aprobat pentru finantare, acesta trebuie sa obtina în total minim 70 puncte.

[....]

Observatii:

E o modifcare buna, caci initial era prevazut ca si acele proiecte care strang 70 de puncte sa fie respinse la finantare daca primesc 0 (zero) puncte la unul dintre sub-criteriile din Grila de evaluare tehnica si financiara.

Prevederea initiala era restrictiva, si crea riscul ca anumite proiecte foarte bune, din cauza unui singur punct slab, sa fie respins.

CAPITOLUL 6 . Procesul de evaluare si selectie

[....]

Ajustarile bugetare propuse de evaluatori nu pot depasi 30% din valoarea solicitata spre finantare (asistenta financiara nerambursabila); în caz contrar cererea de finantare este respinsa.

Modificarile la buget se realizeaza de echipa de evaluare doar în urma analizei raspunsurilor solicitantului la solicitarile de clarificari. Solicitantul este informat în scris asupra modificarilor la buget efectuate de echipa de evaluatori. El trebuie sa accepte sau sa respinga aceste modificari în termen de 7 zile lucratoare; în caz contrar proiectul este respins.

Observatie:

Prin corrigendum a fost eliminat riscul ca evaluatorii sa emita pareri referitoare la costurile finantate din bugetul propriu.

Partea cea mai buna este ca “modificarile la buget se realizeaza de echipa de evaluare doar în urma analizei raspunsurilor solicitantului la solicitarile de clarificari”.

CAPITOLUL 8 . Contractarea proiectelor

Toate cererile de finantare care au fost selectate pentru finantare vor intra în procesul de contractare care se finalizeaza cu semnarea contractului de finantare.

Beneficiari cu proiecte multiple

În cazul aplicatilor organizatii de drept privat care au 1 proiect în implementare în cadrul tuturor apelurilor finantate din POCU, la data contractarii celei de a doua cereri de finantare, se vor aplica în etapa de contractare urmatoarele prevederi:

Observatie:

Intitial prevederile speciale se aplicau doar benefciarilor private care aveau 2 proiecte în implementare. De acum înainte se vor aplica si celor care au deja 1 proiect în implementare.

CAPITOLUL 9. Informare si publicitate

Activitatile de informare si publicitate desfasurate în cadrul proiectului se vor realiza cu respectarea regulilor prevazute în Manualul de identitate vizuala.

In ceea ce priveste informarea publicului larg cu privire la proiectul aflat în implementare, Beneficiarul va promova masuri de informare si publicitate adaptate si corelate cu activitatile si anvergura proiectului.

În functie de tipologia apelului de proiecte si a publicului larg caruia i se adreseaza masurile de informare si publicitate a proiectului, pot fi utilizate inclusiv platforme media precum: Facebook, Instagram, Twitter, etc.

Masurile minime de informare si publicitate care trebuie descrise în cererea de finantare sunt:

- Asigurarea vizibilitatii proiectului (prin afisarea unui banner/afis/panou etc.) la sediul de implementare a proiectului;

- Beneficiarii se asigura ca cei care participa în cadrul proiectului sunt informati în mod specific cu privire la sprijinul acordat prin FSE/ ILMT;

- Orice fel de documente referitoare la implementarea proiectelor si publicate pentru public sau participanti, inclusiv certificatele de prezenta sau alte certificate, trebuie sa includa o mentiune cu privire la faptul ca operatiunea a fost sprijinita în cadrul FSE/ ILMT.

Activitatile de informare si publicitate se refera la publicitatea cu caracter general aferenta proiectului si vor fi bugetate la cheltuieli indirecte.

În functie de specificul apelului de proiecte, pot fi bugetate activitati specifice adresate grupului tinta, de tipul campanii de informare si constientizare, campanii de recrutare a grupului tinta etc.; aceste activitati nu reprezinta masuri de informare si publicitate a proiectului, ci activitati/subactivitati de sine statatoare, care vor fi bugetate la cheltuieli directe.

Observatie:

Se clarifica care sunt masurile minime de informare si publicitate care trebuie mentionate în cererea de finantare în sectiunea “Activitati de informare si publicitate”.

Documentul integral îl puteti gasi pe site-ul MFE, la adresa http://www.fonduri-ue.ro/images/files/programe/CU/POCU-2014/16.05/Anexa.1.corrigendum.pdf

Ordinul 714/16.05.2016 este disponibil la adresa: http://www.fonduri-ue.ro/images/files/programe/CU/POCU-2014/16.05/Ordin.pdf

Platile pe POSDRU au fost deblocate

Potrivit unui comunicat al Ministerului Fondurilor Europene (MFE) Comisia Europeana a deblocat rambursarile pentru Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU 2007-2013).

Prin eforturile comune ale Ministerului Fondurilor Europene si ale Autoritatii de Audit, rata de eroare a fost adusa sub nivelul acceptabil, permitând decizia de deblocare.

Intr-o prima etapa România va încasa cele 167 milioane de euro, pentru care au fost întrerupte platile în luna februarie 2016.

Autoritatea de Management POSDRU din cadrul Ministerului Fondurilor Europene a trimis saptamâna trecuta o alta transa, de 372 de milioane euro. Autoritatile spera ca suma totala de 539,4 milioane euro, pe care România trebuie sa o recupereze se va întoarce la bugetul de stat pâna la sfârsitul acestui an. Incasarea acestor bani ar conduce la o crestere cu aproximativ 10% a gradului de absorbrie per total program POSDRU.

Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) a fost finantat prin Fondul Social European si a avut ca scop dezvoltarea capitalului uman si cresterea competitivitatii, prin corelarea educatiei cu piata muncii si participarea viitoare pe o piata a muncii moderna, flexibila si inclusiva a 1.650.000 de persoane. Suma alocata României pentru perioada 2007-2013 a fost euro 3.476.144.996, dar din pacate potrivit informatiilor publicate pe site-ul MFE, la 30 aprilie 2016 rata de absorbtie curenta era de 54,51%. Cu alte cuvinte, la finalul anului pentru POSDRU 2017-2013 se va ajunge de o rata de absortie de cca. 64%.

In timp ce persoanele care s-au aflat în perioada 2008-2015 la conducerea MFE si AMPOSRU considera ca activitatea a decurs bine si nu au ce sa-si reproseze, multe persoane implicate în derularea acestui program considera ca ceea ce s-a întâmplat este rusinos. Probabil vom pierde din banii care ni se cuveneau cca. 1,25 miliarde euro! Oare cate scoli profesionale s-ar fi putut face cu acesti bani?

Ministerul Fondurilor Europene a lansat 3 Ghiduri ale solicitantilor aferente POCU 2014-2020

Ministerul Fondurilor Europene (MFE) a lansat astazi, 20 aprilie 2016, trei Ghiduri ale solicitantilor aferente Programului Operational Capital Uman, mai precis:

   ·  Ghidul Solicitantului - Conditii Generale, “Orientari privind oportunitatile de finantare în cadrul Programului Operational Capital Uman 2014-2020”;

   · Ghidul Solicitantului - Conditii Specifice “Dezvoltare Locala Integrata (DLI 360°) în comunitatile marginalizate în care exista populatie apartinând minoritatii rome” (Obiectivul Specific 4.1. POCU).

   · Ghidul Solicitantului - Conditii Specifice “Dezvoltare Locala Integrata (DLI 360°) în comunitatile marginalizate” (Obiectivul Specific 4.2. POCU).

Apelul este de tip competitiv. Ghidurile specifice lansate acopera un buget de 350 milioane euro, pentru comunitatile marginalizate, având la baza o abordare integrata fundamentata pe nevoile specifice locale. Programul este destinat mediului rural cat si celui urban.

Vor putea sa depuna proiecte (in calitate de beneficiari) autoritatile publice locale, organizatii non-guvernamentale si societati comerciale.

Autoritatile doresc ca cele 350 milioane de euro sa fie distribuite catre comunitati pe întreg teritoriul tarii.

In cazul masurii “Dezvoltare Locala Integrata (DLI 360°) în comunitatile marginalizate în care exista populatie apartinând minoritatii rome” apelul de proiecte se adreseaza exclusiv comunitatilor marginalizate în care exista cel putin 10% populatie apartinând minoritatii rome, localizate în orice unitate administrativ-teritoriala (comuna, oras, municipiu).

Pentru masura “Dezvoltare Locala Integrata (DLI 360°) în comunitatile marginalizate” apelul de proiecte se adreseaza exclusiv comunitatilor marginalizate (non-rome), localizate în orice unitate administrativ-teritoriala (comuna, oras, municipiu).

Definirea zonelor marginalizate se face in functie de anumiti indicatori cheie si praguri minimale, precum:

·   Proportia persoanelor de 15-64 de ani care au absolvit maxim 8 clase (gimnaziu)

·  Proportia persoanelor cu dizabilitati, boli cronice sau alte afectiuni care le limiteaza activitatile zilnice

·   Proportia copiilor si tinerilor (0-17 ani) din populatia totala

·  Proporria persoanelor de 16-64 ani care nu sunt încadrate pe piata formala a muncii (salariati cu contract de munca sau lucreaza oficial pe cont propriu, cu sau fara angajari - patron sau administrator de firma, PFA, AF, întreprindere individuala, liber profesionist)  si nici nu urmeaza o forma de învatamânt

·   Proportia locuintelor supra-aglomerate (< 15,33 m2 pe persoana)

·   Nesiguranta locativa: proportia gospodariilor ce nu detin locuinta în proprietate personala

Persoanele care apartin unor comunitati marginalizate vor fi sprijinite de Guvern pentru obtinerea de locuri de munca, deschiderea unei afaceri, reabilitarea locuintelor si a zonelor de locuit, si rezolvarea problemelor juridice, a declarat Ministrul Fondurilor Europene, Aura Raducu.

Valoarea maxima a proiectelor poate fi de 5.000.000 Euro.

Sistemul informatic MySMIS 2014 VA FI DESCHIS din 16 MAI 2016 ora 10.00 si se VA ÎNCHIDE in data de 1 AUGUST 2016, ora 16.00

.

Rata de absorbtie a fondurilor europene pentru POSDRU 2007 - 2013 este de 54,51 %

Rata de absorbtie efectiva a fondurilor europene în cazul Programului Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 era la finalul lunii martie 2016 de 54,51 % (conform datelor puse la dispozitie de Ministerul Fondurilor Europene). Este practic cea mai mica rata dintre toate programele operationale! Rata medie de absortie, pentru toate programele operationale, era la finalul lunii martie de 65,80%.

Cauzele sunt multiple si bine cunoscute, atât de expertii care au fost implicati în proiecte finantate prin POSDRU 2007 – 2013 cât si de cei care au gestionat acest program. Pe scurt e vorba de termene imense de evaluare a proiectelor, birocratie excesiva, întârzieri nejustificate, atât în procesarea cererilor de rambursare, cât si în procesarea cererilor de plata sau aprobarii proiectelor, si decizii inadecvate a celor care au coordonat programul.

O buna parte dintre probleme au fost punctate pe parcursul unor întâlniri dintre reprezentantii AMPOSDU si beneficiari, ce au avut loc pe parcursul anului 2015. Cei care aveau proiecte în implementare s-au plâns de nenumarate deficiente, dintre care noi vom ebumera:

• Amânarea repetata a lansarilor cererilor de propuneri de proiecte;

• Lipsa unor justificari pertinente pentru punctajul acordat de evaluatori în procesul de evaluare si selectie;

• Întârzierea în procesarea cererilor de plata de catre anumite organisme intermediare (5 luni de asteptare pâna la procesarea unei CP si peste 6 luni pentru procesarea unei CR);

• Lacune legislative si interpretarea subiectiva a legislatiei existente de catre personalul OI si AM;

• Solicitarea, prin instructiunile emise de AM, unor documente suplimentare fata de cele prevazute în normele legale în vigoare pentru achizitiile directe;

• Revenirea la sistemul din 2007 privind evidentierea cheltuielilor cu taxele si impozitele aferente salariilor personalului platit prin proiecte;

• Lipsa unei abordari coerente si unitare a OI-urilor si AM cu privire la eligibilitatea unor cheltuieli (2 proiecte similare implementate în regiuni diferite primesc solutii diametral opuse de la OI la aceea si  problema);

• Incapacitatea autoritatii de management de a reactiona în situatii de criza: încercarea unui beneficiar de a încarca în sistemul Action Web o cerere de rambursare a durat 740 de ore, din cauza nefunctionarii acestui sistem. În toata aceasta perioada, autoritatea de management nu a putut fi contactata pentru a oferi suport si a remedia defectiunile;

In ceea ce priveste birocratia excesiva, beneficiarii au mentionat ca timpul alocat sarcinilor administrative a reprezentat în medie 80%, în timp ce doar 20% se mai putea dedica realizarii activitatilor principale ale proiectului, respectiv celor generatoare de rezultate si indicatori.

Grava a fost si lipsa unor clauze contractuale ce stipuleaza egalitatea de tratament între parti în ceea ce priveste termenele de respectat (de exemplu, în ceea ce priveste CP, beneficiarul are obligatii de respectat în termen de 3 zile, pe când AM-ul are un termen incert); În plus, pentru AM nu exista penalitati pentru neîndeplinirea obligatiilor, în timp ce pentru beneficiar acestea sunt foarte dure; „Ce se întâmpla cu AM/OI daca nu îsi respect clauzele privind plata?”.

Desi aceste probleme au fost semnalate în mod repetat ele persista. De exemplu, CNIPDT are în continuare cereri de rambursare neanalizate din toamna anului 2015! Cât despre lansarea noilor programe (POCU 2014-2020) nici nu prea avem ce sa mai spunem. A trecut anul 2014, a trecut anul 2015 … si au trecut si primele 3 luni din anul 2016, si nimic nu s-a întâmplat !

Cui trebuie sa multumim pentru acesta situatie? 

Evident celor care au coordonat acest program respectiv celor care au ocupat functia de Ministru al Fondurilor Europene (dl. Eugen Teodorovici, dl. Marius Nica), celor care au ocupat functia de Ministru al Muncii, Protectiei Sociale si Familiei (dl. Marian Sarbu, dl. Mihai Constantin Seitan, dl. Ioan Nelu Biris, dl. Sebastian Lazaroiu, d-na Sulfina Barbu, d-na Claudia Boghicevici, d-na Mariana Câmpeanu, d-na Rovana Plumb), precum si directorilor AMPOSDRU.

“Le multumim” tuturor pentru activitatea depusa … si ne întrebam daca cineva va plati pentru banii pe care românii i-au pierdut.

Schema relationala a noul sistem MySMIS

Ministerului Fondurilor Europene a lansat noul sistem MySMIS, prin care potenţialii beneficiari din Romania vor putea solicita banii europeni pentru perioada de programare 2014-2020. Aplicaţia este unică si va arata la fel pentru toate programele operaţionale. Legătura va fi făcută şi fiecare ghid în parte si indicaţiile de completare vor fi de asemenea personalizate. Continutul si tipul informatiilor solicitate vor fi diferite.

Pentru a îi ajuta pe potentialii benficiari sa întelega mai bine modul în care va functiona noul sistem MySMIS si implicatiile utilizarii acestei platforme, de curand MFE a publicat “Schema relationala a noul sistem MySMIS”.

POSDRU – din nou blocat !

Ministerul Fondurilor Europene a primit de la Comisia Europeana o notificare cu privire la întreruperea termenului de plata pentru cererea intermediara transmisa în 31 decembrie 2015, care contine cheltuieli efectuate de catre beneficiari dupa luna august 2012. Cu alte cuvinte POSDRU este din nou blocat !

In urma misiunii de audit din 21 octombrie — 10 noiembrie 2015 a celor de la Bruxelles au fost identificate deficiente în functionarea sistemului de management si control al POSDRU, deficiente legate de procedurile de selectie a proiectelor si verificarile de prim nivel realizate de AM si OIR-uri.

Pe de o parte este socant ceea ce se intampla, caci POSDRU a mai fost blocat de 2 ori pana acum, si era greu de crezut ca dupa ce auditorii de la Bruxelles au demonstrat ca sunt capabili sa identifice cu usurinta erorile si aranjamentele celor care au condus POSDRU, coordonatorii programului nominalizati de Guvernul Ponta “sa calce pe bec” inca odata.

De remarcat este faptul ca perioada cu nereguli semnalata de auditori apare la doar 3 luni dupa preluarea puterii de catre Guvernul Ponta. O coincidenta interesanta, sau poate nu?

In orice caz, organizatiile care au participat la licitatiile din 2013 au atras atentia de mai multe ori ca rezultatele evaluarilor erau destul de ciudate. Pe listele cu proiectele evaluate puteai vedea firme care aveau cate 4-5 proiecte castigate cu punctaje identice pe aceeasi “cp” sau firme care au castigat, participand la licitatii pe mai multe DMI-uri, aproape 20 de proiecte. Toata lumea se intreba atunci “Cum poate o organizatie sa implementeze 10-15 proiecte sau chiar 20 in acelasi timp?”.

La fel de socant a fost si faptul ca proiecte cu bugete de 8 milioane de RON au obtinut la evaluare punctaje de 85-90 puncte, fiind bine punctate si la capitolul “justificarea bugetului”, in timp ce proiecte cu valori de 3-4 milioane de RON au reusit cu greu sa obtina 70-75 puncte.

Misterul incepe sa se lamureasca si se pare ca acum vine si nota de plata, dar de platit platesc romanii, caci cei care au coordonat POSDRU in acea perioada nu raspund cu absolut nimic.