Romania Start Up risca sa devina "un cosmar pentru cei care vor implementa proiecte"

De mai bine de 1 an numeroase organizatii si firme asteptau sa se lanseze “Romania Start Up”, cu finantare POCU, OS 3.7. Din declaratiile oficialilor facute la finalul anului 2015, si anumite articole care au aparut in presa centrala, se parea ca in sfarsit se va lansa si in Romania un program care sa conduca la crearea de noi locuri de munca concomitent cu acordarea unor finantari pentru dezvoltarea afacerilor. In aceast program si-au pus sperante atat cei cu idei de afaceri care nu aveau capitalul suficient pentru a demara o afacere cat si expertii  Camerelor de Comert, ai firmelor de consultanta in afaceri si a unor ONG-uri specializate in furnizarea de programe si servicii dedicate dezvoltarii antreprenoriatului.

Prima dezamagire a aparut in aprilie 2016 cand s-a publicat documentul “Orientari privind accesarea finantarilor în cadrul Programului Operational Capital Uman 2014-2020”. Salariile elgibile au fost reduse aproape la jumatate fata de perioada 2007-2013. Dar asta a fost probabil ce-a mai mica dezamagire, iar problemele adevarate au inceput sa iasa la iveala odata cu publicarea Ghidului Consultativ, si mai grav, odata cu publicarea “Ghidului Solicitantului – Conditii Specifice România Start Up Plus”.

La prima vedere logica acestui ghid este simpla si corecta: in prima etapa ii instruiesti pe cei care vor sa demareze o afacere, apoi le oferi consultanta pentru a ii ajuta sa porneasca o afacere de succes, dupa care, la final, verifici daca afacerile finantate isi ating parametrii propusi intial.  Problemele se nasc  insa din micile detalii, care par “mici detalii”, dar au implicatii majore asupra celor care se gandesc sa implementeze un proiect prin aceasta linie de finantare si pot transforma un program minunat intr-un cosmar. Pe scurt cele mai mari dificultati pe care le vor intampina sunt:

Lipsa de control: nu te poti ocupa foarte mult de firmele infiintate, dar in schimb raspunzi de atingerea indicatorilor privitori la angajare.

Potrivit raspunsului oferit de cei de la HelpDesk unei organizatii ce a cerut clarificari privind eligibilitatea anumitor cheltuieli “Activitatea II.3 presupune acordarea de sprijin (consultanta/mentorat) pentru exploatarea ideii de afacere din momentul obtinerii tuturor documentelor care atesta înfiintarea si începerea functionarii întreprinderilor, în conditiile legislatiei aplicabile domeniului de dezvoltare vizat de planul de afaceri în cauza.

În ceea ce priveste cheltuielile aferente activitatii II.3 Sprijinirea implementarii planurilor de afaceri selectate în cadrul proiectului – cheltuielile specifice acestei activitati intra sub incidenta cheltuielilor sprijinite prin intermediul schemei de minimis. În acest sens atragem atentia asupra faptului ca în calitatea lor de administratori ai schemelor de antreprenoriat,nici solicitantii, nici partenerii acestora din proiect nu pot încheia contracte de prestari servicii, furnizare de bunuri sau executie de lucrari cu beneficiarii ajutorului de minimis în cadrul aceluiasi proiect.

În acest sens sprijinul pentru implementarea planurilor de afaceri specific activitatii mai sus mentionate nu poate fi acordat de expertii angajati ai membrilor parteneriatului si nici prin externalizare din partea liderului de parteneriat. “

Logica celor care au dat aceasta clarificare e partial de inteles, dar intrebarea care se pune este “daca din luna a 18-a de implementare a proiectului nu mai pot sa ma implic in sprijinirea firmelor finantate, de ce la final raspund de rezultatele pe care le vor atinge firmele finantate. Daca acestia nu mentin 2 angajati timp de 18 luni cei care implementeaza proiectul sunt “buni de plata”. Practic din luna a 18-a pana in luna 36 poti doar “sa verifici niste hartii”, iar daca lucrurile nu merg bine poti spune ca ai ghinion, fiindca altcea nu prea poti sa faci. Statistic vorbind, la un numar de 50 de afaceri finantate, cel putin 5 firme vor avea dificultati. Teoria spune 90% dintre firmele nou infiintate nu reusesc sa treaca in anul al doilea, dar ca in cazul firmelor care intra intr-un incubator de afaceri raportul este invers. Totusi cei care au gandit detaliile acestui program au neglijat faptul ca intr-un incubator de afaceri firmele beneficiaza de asistenta continua.

Interesul scazut al persoanelor din grupul tinta pentru acest program.

Desi marea majoritate a consultantilor cred ca va fi “o batalie” pentru a accesa aceasta finantare, nu trebuie uitat ca din 2015 a inceput sa se observe un trend descendent al cererilor depuse pentru a finanta un startup prin programul SRL-D. In 2016 s-a si prelungit termenul de depunere al proiectelor. Este adevarat ca prin România Start Up Plus se vor acorda finantari nerambursabile mai mari, dar si aici, in momentul cand se vor inscrie efectiv in program persoanele din grupul tina vor constata ca de fapt nu primesc 40.000 euro, ci doar 30.000 euro in primul an, ca din experienta anilor precedenti, respectiv a finantarilor acordate prin POSDRU, probabil vor trece cateva luni din momentul in care isi vor deschide firma pana cand vor vedea banii in cont, dar cu toate acestia ei trebuie sa isi atinga rapid tinta de minim 2 angajati, s.a.m.d.

Dealtfel lipsa de interes a multor romani pentru acest program a reiesit si dintr-o cercetare facuta de cei de la portalul de anunturi cursuri “ e-calificare.ro “. Acestia au facut o cercetare de piata online pe un esantion de aprox. 130.000 persoane, iar procentul persoanelor interesate sa se inscrie in acest program a fost doar de 0,26% !

“Piedici” in ceea ce priveste utilizarea TIC

Prin proiect, una din temele secundare FSE este “Îmbunatatirea accesibilitatii, a utilizarii si a calitatii tehnologiilor informatiei si comunicatiilor. E o tema pe care ar trebui sa o atingi, dar toate cheltuielile legate de realizarea de portaluri si aplicatii software care ar putea contribui la sprijinirea afacerilor finantate trebuie incluse la cheltuieli indrecte fiindca asa a scris cineva in ghid. Se pare ca ne intoarcem cu 20 de ani in trecut , caci nici macar promovarea online a cursurilor pe care le organizezi nu poate fi decontata pe acest proiect la costuri directe. La o intrebare a unui beneficiar pe aceasta tema HelpDesk a raspuns: „cheltuielile sunt eligibile in masura in care sunt atribuite unei activitati si se regasesc in lista de cheltuieli eligibile aferente ghidului Conditii specifice. In cazul in care acestea nu se regasesc, inseamna ca nu sunt eligibile. In cazul dvs particular, serviciile de promovare online a cursurilor antreprenoriale nu se regasesc in lista cheltuielilor eligibilie, iar diseminarea online a informatiei nu reprezinta o componenta obligatorie a activitatii de informare”. Deci activitatea “I.1. Informarea publicului cu privire la programul de formare antreprenoriala, precum si cu privire la metodologia de selectie a grupului tinta” trebui sa o faci renuntand la mediul online sau incadrand aceste cheltuieli la cheltuieli indirecte. In ce an traim ?

Mai bine „asistat” decat expert in cadrul proiectului

Pentru managerul de proiect si cativa experti cheie se vor putea acorda salarii rezonabile, care sa ii motiveze sa se implice in proiect. Pentru cei care nu vor ocupa o functie cheie in cadrul proiectului este mult mai rentabil sa nu se implice ca si lectori sau ca si consultanti de afaceri ci sa aplice si ei pentru a obtine o finantare nerambursabila de 40.000 euro. Acesta idee a inceput sa se discute pe diverse forumuri, iar pentru cei care depun proiecte s-ar putea sa fie un adevarat soc in cazul in care vor castiga proiectele si ca, datorita salariilor mici pe care pot sa le ofere lectorilor si consultantilor, vor putea lucra doar cu „experti de mana a doua”.

Din categoria aberatii

Intrebare beneficiar: “In ghid scrie ca etapa 2 "Toate platile aferente înfiintarii si functionarii întreprinderilor nou create trebuie efectuate în cadrul primelor 12 luni de functionare." dar in acelasi timp ca plata transei 2 poate fi facuta "dupa ce beneficiarul ajutorului de minimis face dovada ca a realizat din activitatea curenta, în termenul de 12 luni aferent etapei a II-a, venituri reprezentând minimum 30% din valoarea transei initiale". Daca transa 1 se plateste DUPA infiintare (contractul de subventie se va incheia cu intreprinderea infiintata, nu cu pers. fizica, prin urmare transa 1 se poate vira doar dupa ce e infiintata intreprinderea), deci in Luna 1 cum se poate plati transa 2 tot in cele 12 luni dar sa se si permita intreprinzatorului sa realizeze vanzari/venituri de minim 30 % din val transei 1 tot in cele 12 luni? Ca sa se documenteze aceste venituri trebuie evident extrase de cont, bilanturi certificate, etc, ori acestea nu pot fi aduse in ultima zi a celor 12 luni si tot atunci sa se faca si plata!”

Raspuns: În conformitate cu Ghidul Solicitantului Conditii Specifice ”Toate platile aferente înfiintarii si functionarii întreprinderilor nou create trebuie efectuate în cadrul primelor 12 luni de functionare.”. În consecinta, plata transei a II-a trebuie sa se faca în cadrul celor 12 luni aferente etapei a II-a, asfel încât si platile aferente functionarii întreprinderii cu bani din transa a II-a sa fie efectuate în cadrul primelor 12 luni de functionare.

Termenul de 12 luni prevazut de ghid pentru efectuarea platilor, este un termen maxim. Intreprinderea nou infiintata va trebui sa realizeze veniturile necesare pentru plata transei a II-a in cadrul acestui termen, intr-o perioada rezonabila care sa îi permita utilizarea celei de-a doua transe pana la finalizarea celor 12 luni.

In cazul acesta le acorzi transa a II-a fara sa verifici daca dupa 12 luni firmele au realizat venituri echivalente cu 30% din prima transa de finantare ?

In concluzie, daca intri in joc in aceste conditii ai toate sansele „sa iti rupi gatul”.

Succes curajosilor …. si inconstientilor!

Cosmarul celor care au implementat proiecte pe DMI 3.1 “România start-up” si DMI 6.1 “Dezvoltarea economiei sociale”

Potrivit informatiilor difuzate de Agerpres, de curând Centrul de Resurse pentru Cetatenie Activa a organizat o masa rotunde pe tema "Bune practici si dificultati în implementarea proiectelor cofinantate prin POSDRU în perioada 2014 - 2015". In cadrul acestei întâlniri s-a discutat despre axele care au avut prevazute masuri pentru dezvoltarea start-up-urilor si a economiei sociale, respectiv DMI 3.1 (România start-up) si DMI 6.1 (Dezvoltarea economiei sociale).

Potrivit afirmatiilor participantilor proiectele implementate în cadrul acestor DMI-uri au fost extrem de dificile si s-au realizat într-un timp record. Pentru DMI 3.1 a existat o alocare totala de 100 milioane euro din care au fost contractati 70 milioane euro pe 44 de proiecte. Din aceasta suma peste 30 milioane de euro s-au dus în start-up-uri înfiintate în special de tineri. Cei care au implementat proiecte în cadrul celor 2 domenii majore de interventie mentionate au mentionat dificultatile create de modul în care autoritatea de management a gândit implementarea schemelor de minimis.

Informatiile aparute în presa sunt însa departe de ceea ce s-a întâmplat în realitate cu cei care au avut acea “doza de nebunie” ca sa implementeze proiecte ce trebuiau sa respecte niste ghiduri specifice aberante, rupte de realitate. Afirmatia ar putea sa para dura, dar cum altfel poti cataloga niste ghiduri care prevedeau ca cei care vor implementa proiectul, în numai 10 luni,  sa sprijine demararea a zeci de afaceri înfiintate de tineri sau de persoane defavorizate si sa creeze sute de locuri de munca.

Se pare ca cei care au gândit aceste masuri nu aveau nici cele mai elementare notiuni privind demararea si dezvoltarea micilor afaceri. Daca s-ar fi documentat putin mai mult ar fi aflat ca înainte sa demarezi o afacere în primul rând trebuie sa identifici o oportunitate de piata, iar dupa ce ai identificat oportunitatea sa concepi un plan de valorificare a respectivei oportunitati. Teoretic, daca participi la cursuri de antreprenoriat si esti asistat de consultanti profesionisti poti sa concepi un plan de actiune realist în 2-3 luni, dar marea problema este sa identifici oportunitatile reale de piata, si mai ales acele oportunitati care pot fi transformate în afaceri viabile cu numai 25.000 Euro. Nu este imposibil sa demarezi o afacere cu o astfel de suma, dar cu cât suma cu care demarezi afacerea este mai mica timpul necesar pentru identificarea unei oportunitati de piata este mai mare. Când ai la dispozitie 1 milion de euro este relativ usor sa gasesti o idee de afaceri în care sa îti bagi banii, dar când ai la dispoztie doar 25.000 euro nu este deloc simplu. Cu alte cuvinte persoanele selectate pentru a fi asistate ar fi trebuit sa aiba cel putin 6 luni la dispozitie pentru a gasi ideea de afaceri potrivita pentru ei. In momentul în care întelegem acest lucru ne dam seama cât de utopic a fost planul autoritatilor de a derula aceste proiecte în numai 10 luni. Asta fiindca organismele intermediare au ridicat clauzele suspensive la cca. 2 luni de la semnarea contractelor, iar oganizatiile care au implementat proiectele au ramas cu doar 8 luni la dispozitie pentru implementarea tuturor activitatilor. Daca din cele 8 luni scazi cele 6 luni pentru identificarea ideii de afaceri potrivite si pregatirea planului de afaceri, si apoi mai scazi o luna pentru înfiintarea firmei si obtinerea tuturor autorizatiilor de functionare (conform legislatiei actuale), ramâi cu doar o luna pentru derularea activitatilor de selectare a grupului tinta si a celor de închidere a proiectului! Aberant, când pentru selectarea persoanelor capabile sa demareze o afacere tu ai nevoie de cel putin 4-5 luni (în cazul în care esti norocos si implementezi proiectul într-o arie cu baza mare de selectie).

Acesta este probabil si unul dintre motivele pentru care marea majoritate a Camerelor de Comert (cu o mica exceptie) si a Incubatoarelor de Afaceri din România nu au aplicat pe aceste linii de finantare. Cei cu experienta in sprijinirea afacerilor au înteles ca termenul propus nu este fezabil.

Dar asta este doar o mica problema în comparatie cu celelalte probleme pe care le-au întâmpinat cei care ai implementat proiecte pe aceste DMI-uri.

Totul a merst prost din start, deoarece nu era detaliat modul de implementare al schemei de minimis. Cei care au scris proiecte înca mai credeau dupa contractare ca banii alocati dezvoltarii afacerilor (cei 25.000 euro / firma) vor fi acordati integral. Cand au aflat ca în cel mai bun caz pot beneficia de o prefinantare ca si pentru fondurile alocate prin FSE si-au dat seama de adevaratele probleme pe care le vor întampina. Si cum un ghinion nu vine niciodata singur autoritatile le-au tras si lovitura de gratie celor care au avut curajul sa implementeze astfel de proiecte: desi în contractele de finantare se prevedea ca cererile de rambursare vor fi analizate în 20 zile de la depunerea cererii iar plata se va face în 5 zile de la aprobare, marea majoritatea a cererilor de rambursare depuse de beneficiari au fost aprobate in cca 90-120 zile de la depunere iar platile de cele mai multe ori dupa mai bine de 30 zile.

Astfel a aparut si celebra “Scrisoare deschisa adresata autoritatilor privind întârzierile în virarea ajutorului de minimis pe DMI 6.1. si DMI 3.1.” Prin aceasta, în numele tuturor structurilor de economie sociala, firmelor start-up beneficiare de ajutor de minimis în cadrul POSDRU CPP 168, 173 si 176, precum si organizatiilor care implementau în calitate de beneficiari si parteneri proiecte pe aceste cereri de propuneri de proiecte, Structural Consulting Group cerea procesarea cu celeritate de catre OIR-uri a tuturor cererilor de plata depuse de beneficiarii POSDRU prin care s-a solicitat ajutor de minimis pe DMI 6.1. si DMI 3.1.

Din pacate aceste cereri au fost doar partial solutionate, caci guvernul Ponta, desi se lauda cu un excedent bugetar, la ultima rectificare bugetara din 2015 nu a alocat fonduri suficiente pentru efectuarea tuturor platilor pentru proiectele finantate din fonduri europene. Acesta a fost si motivul pentru care în luna decembrie a aparut o a doua scrisoare deschisa, semnata de 18 entitati implicate activ în implementarea de proiecte din fonduri europene. Aceasta scrisoare a aparut ca urmare a raspunsul oficial primit în data de 16 decembrie 2015 de la Help-desk-ul AM POSDRU, conform caruia urma sa se sisteze plata cererilor de rambursare pâna la 31 decembrie 2015.

Pentru cei care au implemetat proiecte pe aceste linii de finantare lovitura de gratie ar putea sa vina acum, la 6 luni de la finalizarea proiectului, deoarece în Ghidul Solicitantului – Conditii specifice era prevazut ca “Fiecare structura de economie sociala beneficiara de sprijin în cadrul prezentului apel are obligatia de a mentine locurile de munca nou create cel putin 6 luni dupa finalizarea proiectului, cu respectarea proportiilor stabilite pentru indicatorul de program aferent (minim 50% din totalul locurilor de munca create de structura economiei sociale; timpul de lucru cumulat al angajatilor vulnerabili trebuie sa reprezinte cel putin 30% din totalul timpului de lucru al tuturor angajatilor).”

Daca AMPOSDRU va începe monitorizarea proiectelor la 6 luni dupa finalizarea acestora e posibil ca pentru multe organizatii aceste proiecte sa se transforme într-un cosmar.

Grav este ca si drafturile noilor ghiduri, prezentate la finalul anului 2015, contin acelasi gen de prevederi aberante. Speram ca în cele din urma cineva sa corecteze aceste erori, iar proiectele finantate prin POCU sa nu mai fie “un cosmar”.

.

De la cititori: Cateva aberatii din ghidurile aplicabile primelor masuri lansate pe POCU 2014-2020

Saptamana trecuta am primit un e-mail de la un consilier care a fost implicat în proiecte finantate prin POSDRU, care ne-a atras atentia asupra unor probleme importante care ar putea sa apara în calea celor care vor derula proiecte finantate prin POCU 2014-2020.

Observatiile publicate pe blogul sau ni s-au parut pertinente si de aceea republicam si noi acest material.

Cu aceasta ocazie rugam si alti cititori care au observatii pertinente sa ne transmita materiale.

“DE LA CITITORI”

In luna mai MFE a deschis 2 linii de finantare pe POCU 2014-2020. Toată lumea le astepta, căci de mai bine de 1 an nu a mai fost lansat niciun program. Din păcate Ghidul Solicitantului- Conditii generale si Ghidurile specifice pentru măsurile “4.1. Dezvoltare Locală Integrată (DLI 3600) în comunitătile marginalizate în care există populatie apartinând minoritătii rome” si “4.2 ”Dezvoltare Locală Integrată (DLI 3600) în comunitatile marginalizate” au o serie de prevederi aberante, care nu au fost solutionate în urma sesizarilor pe care numeroase organizatii le-au transmis.

Vreau să atrag atentia celor interesati să deruleze proiecte finantate prin POCU-2014-2020 asupra unor aspect care ar putea influenta major, intr-un sens negativ, implementarea proiectelor.

Ghidul Solicitantului – Conditii Generale:

Conditiile de eligibilitate pentru Aplicanti

4.1.3. Capacitatea financiara si operationala

“Solicitantul a implementat cel putin 1 proiect cu finantare nerambursabilă (în calitate de beneficiar sau partener)

Sesizarea beneficiarilor

Nu considerăm că este echitabil să se restrictioneaze accesul unor organizatii care au competenta necesară pentru implementarea de proiecte POCU, doar datorită faptului că până acum nu au mai implementat cel putin un proiect finantat din fonduri nerambursabile.

Intelegem ideea de a nu permite organizatiilor tinere să aplice, în calitate de Beneficiari, întrucât nu si-au testat si nici dovedit capacitatea operatională, însă în cazul organizatiilor cu o experientă foarte bogată si relevantă considerăm această restrictie ca fiind discriminatorie la adresa acestora din urmă.

Organizatiile respective si-au dovedit viabilitatea si capacitatea în cadrul activitatii prestate (formare, consiliere, ocupare etc.), competenta în managementul unui proiect fiind adusă de personalul angajat (OI-ul verifica CV-urile expertilor pe termen lung in faza de evaluare/contractare/implementare) si de eventuala subcontractare a serviciilor de management, nu neapărat de experienta organizatiei in implementare de proiecte anterioare. De multe ori, aceste organizatii pot să livreze servicii pentru grupul tintă intr-un mod mult mai eficient comparativ cu organizatii care au implementat anterior proiecte cu finantare nerambursabilă.

Ce se intâmplă, de exemplu, cu un ONG a carui întreagă echipa a plecat, după finalizarea proiectului, si s-a angajat intr-un SRL care nu a mai implementat alte proiecte. ONG-ul angajează personal nou, fără experientă în proiecte. In noile proiecte POCU, ONG-ul este considerat ca avand capacitate operatională pentru a fi Beneficiar insă SRL-ul nu, desi personalul cu expertiza necesară pentru implementarea de proiecte se află la SRL, nu la ONG, SRL-ul avand, la nivel institutional, si toată expertiza necesară derulării principalelor activităti adresate grupului tintă.

Astfel, atât pentru a asigura libera concurentă între participantii la procesul de selectie a cererilor de finantare dar si pentru a asigura proiectelor o implementare cât mai eficienta, va recomandăm să eliminati această prevedere.

Răspuns MFE

Criteriul de eligibilitate invocat este un criteriu din cadrul Metodologiei de evaluare si selectie aprobată in Comitetul de monitorizare al POCU. Prin intermediul Ghidului Solicitantului nu se pot aduce modificări sau adăugiri acestei Metodologii. AM POCU va avea în vedere observatia formulata si va înainta spre dezbatere membrilor Comitetului de Monitorizare propunerea de modificare a acestui criteriu.

Cu toate acestea, sublinem faptul că regula impusa prin Metodologia de evaluare si selectie se referă la implementarea a cel putin 1 proiect cu finantare nerambursabilă, indiferent de programul sau sursa de finantare (FSE, FEDR, FC, FEAD, SEE, etc).

Observatie:

Asa cum bine au subliniat beneficiarii la întalnirea cu reprezentantii MFE, prin aceste prevederi se încalcă câteva principii importante ale Uniunii Europene, cum ar fi “libera concurenta”, “egalitatea de sanse” si “accesul microintreprinderilor la finantare”.

Cu acest prilej ne întrebăm: pe cine reprezintă “Comitetul de monitorizare al POCU”? … si nu pot să nu rememorez bâlbâielile din 2015 legate de selectarea membrilor acestui comitet.

Ghidul Solicitantului – Conditii Generale:

4.3.7. Cheltuieli aferente activitatilor subcontractate

“Pentru toate activitatile externalizate (subcontractate), subcontractorii (inclusiv Persoana Fizica

Autorizata - denumită în continuare PFA) se angajează să furnizeze organismelor de audit si de control, inclusiv AMPOCU/OIPOCU responsabil toate informatiile necesare privind activitătile subcontractate. În acest sens, în calitate de achizitor aveti obligatia de a asigura disponibilitatea tuturor informatiilor prin contractul încheiat cu prestatorul/ prestatorii.

Spre exemplificare, următoarele tipuri de activităti, fără a se limita la acestea, pot face obiectul unei externalizări (subcontractări):

- diverse servicii specializate, achizitionate de pe piata, inclusiv PFA, pentru care Solicitantul sau partenerii nu au expertiza necesara (servicii de formare profesionala, servicii de informare si consiliere profesionala, servicii suport pentru managerul de proiect etc.);

- contractele încheiate cu operatori economici în vederea furnizării unor servicii de suport/logistice, cum ar fi: dezvoltarea de aplicatii si sisteme informatice, sau componente ale acestora, organizarea de evenimente, pachete complete continând transport si cazare a participantilor si/sau a personalului propriu, sonorizare, interpretariat, editarea si tipărirea de materiale pentru sesiuni de instruire/formare, editarea si tipărirea de materiale publicitare, etc.

" În situatia în care este necesară achizitia de servicii, Achizitorul va folosi pentru estimarea valorii aferente serviciilor necesare plafoanele orare maximale prevăzute în prezentul ghid (la care se adauga contributiile angajatorului), corelate cu nivelul de experienta si cu tipologia expertului/expertilor necesar/necesari. În implementare, AM/OI POCU poate solicita spre verificare documente justificative care probează nivelul de experientă al expertilor subcontractati.”

Sesizarea beneficiarilor

Consideram că realizarea unei proceduri de achizitii si selectia unui furnizor de servicii trebuie făcută cu respectarea legislatiei in vigoare. Legislatia în domeniul achizitiilor publice precizează în mod clar modalitatea de estimare a valorii unui contract, precum si care pot fi criteriile de atribuire. De asemenea, noua legislatie în domeniul achizitiilor publice recomandă ca pentru achizitia de servicii, criteriul de atribuire să fie oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, si nu pretul cel mai scăzut (acesta avand un impact de maxim 40% in cazul contractelor de servicii intelectuale).

Având în vedere aceste elemente, prevederea de la pagina 43 conform careia pentru achizitia de servicii, achizitorul va folosi pentru estimarea valorii aferente serviciilor necesare plafoanele maximale prevazute în ghid contravine principiilor legislatiei privind achizitiile publice.

De asemenea, această prevedere contravine principiilor unei piete libere si va distorsiona concurenta pe anumite piete de profil. Un furnizor A, indiferent că livreaza serviciul x către firma B intr-un proiect finantat prin POCU sau in afara acestuia, are o grilă de preturi pe care o aplica. Nu putem crea piete paralele pentru aceiasi furnizori, si diferente considerabile de preturi în situatia în care livreaza un serviciu într-un proiect si în situatia în care îl livrează în afara acestuia. Considerăm ca acest aspect ar putea genera inclusiv o concurentă neloiala pe piata furnizorilor de servicii (ex: de formare, consiliere, asistenta juridica, consultantă, audit etc) avand în vedere ca diversi furnizori cu servicii de o calitate scăzută pot oferta în limita acelor plafoane – caz in care principiul ofertei cea mai avantajoasa dpv economic ar fi încalcat, fiindcă selectia nu va mai tine cont de criteriile calitative.

Mai mult, dacă se mentine acesata prevedere, pretul oricărui contract, indiferent de serviciile prestate, poate fi determinat apriori, estimand numărul de zile necesare * tariful maximal pe zi.

Situatie care, din nou, nu reflecta principiile economice existente.

Si, în încheiere, consideram că este o gravă eroare ca un furnizor să fie asimilat unui angajat, iar preturile să fie stabilite in functie de niste plafoane salariale. Impozitarea este diferita pentru contractele de muncă vs. cele de prestari servicii, responsabilitatile contractuale sunt diferite, costurile acestor 2 categorii sunt diferite.

În cazul mentinerii acestui criteriu, exista sanse extrem de ridicate ca în cazul în care beneficiarii POCU au nevoie de externalizarea unor servicii profesioniste de formare, de exemplu, fie sa nu identifice niciun furnizor, pentru ca acele tarife sunt mult sub limita inferioară practicata pe piata liberă, fie să fie obligati să selecteze un furnizor care prezintă acel pret, însă care nu poate garanta calitatea serviciilor prestate.

In cazul proiectelor de ajutor de stat/minimis, de exemplu, cand beneficiarul este o entitate privată si prin modul de constructie al acestor proiecte trebuie sa externalizeze toate serviciile, ce relevanta au tarifele expertilor POCU pentru stabilirea pretului acestora? Considerăm ca SINGURA restrictie în subcontractarea serviciilor necesare unui proiect ar trebui să fie justificarea necesitătii acestora precum si respectarea legislatiei in domeniul achizitiilor publice. Orice alte conditionări nu reprezintă decat elemente contradictorii la legislatia aplicabilă si elemente care vor genera o distorsionare a pietei.

Răspuns MFE

Autoritatea de Management a stabilit prin Ghidul General, plafoane orare maximale, care vor fi luate în ca bază de pornire pentru estimarea valorii aferente serviciilor necesare a fi achizitionate de pe piată.

Observatie:

Răspunsul este sec si HALUCINANT !

În primul rând, asa cum s-a mentionat în sesizarea beneficiarilor, aceasta prevedere încalcă princiile elementare ale economiei de piata. In plus, trebuie subliniat faptul că astfel de regului au existat în România în perioada comunistă si în primii 5 ani de democratie, cand pentru oamenii care nu făceau politica posibilitatile de castig erau plafonate prin faptul că adaosurile comerciale erau limitate prin lege la maxim 30%.

În al doilea rând ideea este ilogică si imposibil de pus in practică pentru anumite tipuri de servicii, si crează posibilitatea aparitiei unor abuzuri sau a unor erori de interpretare a celor care verifică crerile de rambursare. Asta deoarece:

a) organizatia care implementează proiectul ar trebui să stie dinainte cu câte persoane va lucra furnizorul de servicii si câte ore va aloca pentru fiecare om implicat (costul total rezultând din tariful orar mentionat in ghid si numărul total de ore) si in plus trebuie să determine cu exactitate si costurile materiale. Chiar trebuie sa estimezi ce se intâmplă “in curtea altuia” ?

La serviciile de formare profesională si la cele de consiliere va fi relativ simplu să stabilesti un numar de  ore necesar, dar la alte tipuri de servicii este imposibil. De exemplu, la elaborarea unui portal web necesar proiectului numărul de om-ore lucrate depinde de complexitatea acestuia de tehnologia si tipul de bază de date, de viteza cu care lucrează specialistii firmei respective si de multe alte criterii. În plus la elaborarea unui portal web, care este o prestare de serviciu în care la prima vedere esentiala este munca umană, apar costuri materiale indirecte (licente soft, chirie spatiu, utilitati, amortizări) dar si costuri materiale directe (costul pozelor cu drept de autor utilizate in portal – care pentru un portal care va fi updatat si completat cu informatii însotite de imagini timp de 3 ani poate fi chiar mare). Este greu de imaginat cum vor fi incluse aceste costuri materiale în grila de tarife prezentată în Ghid-conditii generale. Ce să mai spunem de serviciile de promovare, unde costurile variază in functie de tirajul publicatiei, sau în cazul promovării online de trafic si de sumele plătite catre Google, Facebook sau Twitter. Este greu de imaginat legătura dintre costul cu personalul agentiei care face serviciile de promovare si costul total al serviciilor, salariile reprezentand in cazul unor astfel de servicii cca. 10-15% din costul total.

b) dacă, asa cum am arătat mai sus, în cazul unei game largi de servicii nu exista nicio legatură între costul total al serviciilor si tariful orar al personalului în alte cazuri legatura este foarte strânsa, si costul total teoretic poate fi estimat plecând de la ratele orare mentionat în ghid, dar în schimb se încalcă reguli elementare de confidentialitate. Companiile nu fac publice informatii referitoare la numele angajatilor, experienta si nivelul de salarizare a acestora. Garantia calitătii lucrarilor o constituie alte contracte finalizate si recomandările clientilor si doar in situatii de exceptie CV-ul unui angajat. Nu mai vorbim si despre faptul că impunând aceasta regulă furnizorul de servicii va fi fortat să aiba persone stabile pe toată derularea furnizării contractului de servicii, ca să fie sigur că CV-ul angajatului corespunde oricând unui eventual control. Viata reală este total diferită. Pe o piată dinamică, în continua schimbare forta de muncă migreaza si nu exista o garantie a stabilitătii. In concluzie un beneficiar POCU care lucrează cu un furnizor de servicii va trebui să facă plăti al caror nivel va fi influentat de vechimea personalului cu care lucrează si nu de volumul si calitatea serviciilor prestate. Intr-o astfel de situatie furnizorii de servicii vor actiona în instantă organizatiile care implementează proiecte si în 99,99% din cazuri vor castiga. Cine suportă aceste pierderi ? … si să nu mai vorbim de blocajele ce vor interveni în derularea activitătilor subcontractate (intervalul dintre momentul din care furnizorul de servicii refuza să mai presteze serviciile si momentul în care litigiul se solutionează în instantă).

c) si dacă tot ne referim la servicii si de niveluri maximale de referintă ale remunerării personalului furnizorilor de servicii, să facem si o comparatie cu tariful de service auto. De exemplu un service din Pipera isi face reclamă promovand preturi unice la manoperă de 130 lei/ora (informatia o puteti găsi cautând pe Google cu setul de cuvinte cheie “tarife manopera service ilfov”). Conform Ghidului solicitantului – Conditii Generale, “nivel de remunerare – experti (expertiza natională si internatională)”, pentru persoane cu o experienta cuprinsă între 5 si 10 ani, nivelul de salarizare este de 70 ron/ora. Dacă la aceasta sumă mai adaugi obligatiile către stat te apropii de preturile de manopera de la un service auto din Bucuresti.

Întrebarea care se pune este: furnizorii de servicii vor fi obligati să plăteasca experti cu peste 5 ani expertiză în domeniul proiectelor europene cu salariul unei mecanic auto?

Poate conducerea AM ne va comunica si numele persoanei /persoanelor care au introdus o astfel de prevedere în ghid …. “ca să afle tara toată”.

Contractul de finantare – general

Art 6, alin5, pagina 5/12

"Am/OI va efectua transferul fondurilor în limita disponibilitatilor, iar în cazul insuficientei fondurilor, procesul de plata se va suspenda pâna când conturile AM dupa caz OI sunt alimentate

Sesizarea beneficiarilor

Aceasta prevedere ar trebui eliminate.

Răspuns MFE

Această prevedere este preluată din OUG40/2015

Opinie:

Nefiind avocat nu pot decât să exprim o opinie: Contractul propus nu se poate numi “CONTRACT”. Intr-un contract ambele părti au drepturi si obligatii, dar prin contractul propus una din părti “se spală pe maini” de orice obligatie. Este INCREDIBIL !

Un ministru este numit ca să facă modificarile legislative pentru ca lucrurile să meargă mai bine. Dacă nu poate aduce modificări la un “OUG”, care mai este rolul său?

Important

Există o directivă europeană care interzice astfel de practici. Este vorba de Directiva 2011/7/UE – combaterea întârzierii în efectuarea plătilor în tranzactiile comerciale, ce a fost publicată pe 16 februarie 2011. Tările UE au avut obligatia de a o transpune în legislatia natională până la 16 martie 2013.

Directiva vizează protejarea întreprinderilor si se referă în principal la tranzactiile dintre companii. Totusi, în aceasta directivă există si un paragraf care mentioneaza ca “Autoritătile publice trebuie să achite bunurile si serviciile achizitionate în termen de 30 de zile” iar altul cu următorul text: “Creditorii care si-au îndeplinit obligatiile legale si contractuale si care nu au fost platiti în termenele mentionate au dreptul la dobânzi si compensatii pentru întârzierea plătii”.

Deci, în cazul în care organizatia care implementeaza proiectul este un IMM, după validarea unei Cereri de Rambursare, autoritatile ar trebui să achite serviciile prestate în termen de 30 de zile. Toată lumea stie că în ultimii 2 ani această regula nu s-a respectat si se pare că guvernul intentionează ca si în viitor să nu tina cont de aceasta directivă.

Mai mult decât atât, în acesta directivă, la Articolul 4 - Tranzactii între întreprinderi si autoritătile publice se precizează:

(1) Statele membre se asigura că, în tranzactiile comerciale în care debitorul este o autoritate publică, creditorul este îndreptătit, la expirarea termenului mentionat la alineatele (3), (4) sau (6), sa perceapa dobânda legala pentru efectuarea cu întârziere a platilor, fara a fi necesara o notificare.

Art 15, alin 2, lit. b) pagina 10/12

Contractul poate fi reziliat de AM/OI fara indeplinirea altor formalitati " în situatia in care, ulterior încheierii prezentului contract se constată că Beneficiarul/Partenerul/Proiectul nu a indeplinit conditiile de eligibilitate la data depunerii cererii de finantare.

Sesizarea beneficiarilor

In momentul in care beneficiarul a semnat contractul de finantare cu AM/OI, proiectul a parcurs deja etapa de verificare administrativa si a eligibilitatii. Consideram că o astfel de masură luată după demararea implementarii proiectului este abuzivă si ar sustine situatia conform careia evaluatorii nu au nicio responsabilitate in urma elaborarii raportului de evaluare. O astfel de situatie ar trebui asumată si de AM/OI in aceeasi măsură in care i se impută si Beneficiarului si nu poate genera o situatie in care numai beneficiarul/partenerul este obligat să plăteasca.

Răspuns MFE

Prevederea nu poate fi eliminată din cadrul modelului de contract de finantare.

Opinie:

Răspunsul din spatele acestei afirmatii ar fi: NU VREM SA ELIMINAM prevederea din cadrul modelului de contract de finantare, deoarece NU VREM SA AVEM NICIO RESPONSABILITATE.

Sper ca actuala conducerea MFE va acorda atentie acestor probleme, si va găsi solutii realiste.


NR: textul original este AICI

Principalele probleme semnalate Autoritatii de Management POS DRU de organizatiile care implementeaza proiecte finantate prin FSE

La initiativa ministrului Fondurilor Europene, AM-urile din cadrul MFE au initiat întâlniri cu beneficiarii, cu scopul de a optimiza procedurile referitoare la evaluare, selectie, contractare, implementare, monitorizare si plata a proiectelor. O idee excelenta, care a fost bine primita de toate organizatiile si firmele care implementeaza proiecte finantate din fonduri europene, si mai ales de cele care implementeaza proiecte finantate prin POS DRU.

Cei care aveau proiecte in implementare au fost invitati ca în perioada 25 mai - 30 iunie a.c. sa participe la întâlniri individuale cu reprezentantii conducerii Organismelor Intermediare pentru Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane. Suplimentar, în perioada 21-31 iulie 2015, AM POS DRU a organizat o serie de sesiuni de dialog la nivel regional, la care au participat cca. 400 de beneficiari ai proiectelor co-finantate prin POS DRU 2007-2013.

Rezultatele acestor discutii s-au concretizat într-o lista de probleme si potentiale solutii, lista ce a fost publicata pe site-ul Programului Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane POS DRU 2007-2013 (fseromania).

Principalele observatii ale celor care implementeaza proiecte finantate prin POSDRU au fost:

• Numar mare de instructiuni emise de AM;

• Instructiuni emise pe parcursul implementarii proiectelor;

• Lipsa unor orientari clare cu privire la termenele finale de depunere a ultimelor cereri de plata/rambursare;

• Întârzierea în procesarea cererilor de plata de catre anumite organisme intermediare (5 luni de asteptare pâna la procesarea unei CP si peste 6 luni pentru procesarea unei CR);

• Întârzierea raspunsurilor la contestatiile depuse de beneficiar la unul dintre OI-uri, precum si la solicitarile de concilieri (6 luni de asteptare);

• Lacune legislative si interpretarea subiectiva a legislatiei existente de catre personalul OI si AM;

• Solicitarea, prin instructiunile emise de AM, unor documente suplimentare fata de cele prevazute în normele legale în vigoare pentru achizitiile directe (exemplu: mai multe oferte, proces-verbal de selectie a ofertelor, etc);

• Verificari mult prea riguroase chiar si atunci când aspectele verificate nu sunt de competenta verificatorului, de exemplu personalul OI verifica modul de calcul al salariilor în conditiiile în care aceste salarii sunt calculate automat prin intermediului unui soft de contabilitate acreditat;

• Preluarea ad literam a recomandarilor mentionate în rapoartele de audit (uneori auditori fara experienta) de catre ofiterul de verificare/control, fara o analiza bazata pe expertiza proprie, ceea ce a condus la actionarea în judecata a organismului intermediar de catre beneficiar;

• Lipsa unei abordari coerente si unitare a OI-urilor si AM cu privire la eligibilitatea unor cheltuieli (2 proiecte similare implementate în regiuni diferite primesc solutii diametral opuse de la OI la aceea si  problema);

• Lipsa unor orientari clare pentru beneficiari, corelate cu procedurile si listele de verificare ale ofiterilor OI/AM (Manual al beneficiarului si Manual al verificatorului/ controlorului); Sunt solicitate documente diferite pentru aceleasi activitati (cheltuieli);

• Ridicarea cu foarte mare întârziere de catre AM/OI a clauzelor suspensive;

• Amânarea repetata a lansarilor cererilor de propuneri de proiecte;

• Interzicerea comunicarii directe dintre ofiterul de verificare si beneficiari. Aceasta determina neîntelegerea unor documente depuse de beneficiari si riscul nevalidarii unor cheltuieli eligibile;

• Lipsa unui help-desk pentru beneficiari dedicat elaborarii unor documente necesare implementarii în relatia cu OI/AM (ex: acte aditionale, notificari, cereri de rambursare);

• Pentru aprobarea actelor aditionale de prelungire a duratei de implementare a proiectului se impune cresterea numarului de indicatori de program, fara o analiza asupra dificultatilor întâmpinate de acel proiect;

• Solicitarea de catre un organism intermediar de depunere a unui act aditional pentru rectificarea unei erori de buget facute în faza de evaluare (de catre reprezentantii organismului intermediar);

• Incapacitatea autoritatii de management de a reactiona în situatii de criza: încercarea unui beneficiar de a încarca în sistemul Action Web o cerere de rambursare a durat 740 de ore, din cauza nefunctionarii acestui sistem. În toata aceasta perioada, autoritatea de management nu a putut fi contactata pentru a oferi suport si a remedia defectiunile;

• Birocratie ridicata ce duce la timpi mari de documentare în vederea elaborarii CR/CPL si mai putin timp pentru acordarea unei atentii sporite grupului tinta si activitatilor specifice proiectului.

Participantii au mentionat ca timpul alocat sarcinilor administrative a reprezentat în medie 80%, în timp ce doar 20% se mai putea dedica realizarii activitatilor principale ale proiectului, respectiv celor generatoare de rezultate si indicatori. Sunt situatii în care s-a ajuns si la 2.000.000 de pagini;

• Lipsa unor clauze contractuale ce stipuleaza egalitatea de tratament între parti în ceea ce priveste termenele de respectat (de exemplu, în ceea ce priveste CP, beneficiarul are obligatii de respectat în termen de 3 zile, pe când AM-ul are un termen incert); În plus, pentru AM nu exista penalitati pentru neîndeplinirea obligatiilor, în timp ce pentru beneficiar acestea sunt foarte dure;

• Introducerea în contractele de finantare a unei clauze care sa stabileasca egalitatea partiilor – „ce se întâmpla cu AM/OI daca nu îsi respect clauzele privind plata?”;

• Lipsa unor criterii clare de diferentiere între categoriile de experti;

• Dificultati în implementarea proiectelor de economie sociala (beneficiarii trebuie sa sustina financiar înfiintarea si functionarea SES-urilor, iar din cauza rambursarii cu întârziere se ajunge la incapacitate de plata; nu se cunoaste care este modalitatea corecta prin care se pot efectua modificari între liniile bugetului SES –urilor; lipsa unor cerinte clare referitoare la ponderea cheltuielilor de tip FEDR în bugetul SES, în cadrul proiectelor de economie sociala;

• Implementarea cu dificultate a proiectelor din cadrul DMI 3.1 „România start-up”, din cauza obligativitatii stipulate în Instructiunea nr. 108 de a organiza concurs (în conditiile în care unii dintre beneficiarii schemei de minimis se retrag din proiect);

• Plafonarea la o suma mica a unor cheltuieli de tip FEDR (de ex. multifunctionale) în cadrul proiectului duce la achizitionarea unor produse de slaba calitate cu o durata de viata scurta;

• Refuzul OI de a considera eligibila cheltuiala expertilor externi din UIP ale unitatilor administrativ teritoriale (angajati pe state suplimentare) la nivelul plafoanelor din ghidul solicitantului;

• Declararea cheltuielilor nevalidate de catre ofiterii OI ca eligibile de catre Înalta Curte de Justitie. Interpretarea eronata a prevederilor legale specifice de catre ofiterii OI atrage actionarea în justitie de catre beneficiari;

• Nespecificarea în cererea de finantare, careia îi sunt aplicabile prevederile Ghidul Solicitantului – Conditii Generale 2013, a numarului de ore pentru unii experti a atras corectii financiare (întrucât s-a considerat ca norma de timp nespecificata echivaleaza cu norma întreaga de 8 ore/zi). Care este modalitatea legala pentru a corecta aceasta eroare materiala?

• Stabilirea plafonului maxim eligibil la 75 lei/mp/luna pentru închirierea spatiilor necesare desfasurarii diverselor activitati ale operatiunii (prevedere din Ordinul de cheltuieli eligibile nr 1117/2010), fara a se lua în calcul faptul ca, pentru activitatile de formare, beneficiarii /partenerii închiriaza spatii (uneori de dimensiuni reduse), tarifele fiind calculate pe ora, nu per mp;

• In etapa de evaluare au fost aprobate subventii drept cheltuieli eligibile, de si acestea nu ar fi fost, conform GS-CS. Pe parcursul implementarii proiectului, ofiterii de implementare au realizat

greseala, însa fara a si-o asuma, au alertat beneficiarul de faptul ca subventiile ar trebui transformate în premii. Cine raspunde pentru aceasta situatie?

• Evaluarea si selectia proiectelor: lipsa unor justificari pertinente pentru punctajul acordat de evaluatori în procesul de evaluare si selectie, precum si lipsa încrederii în profesionalismul evaluatorilor; neluarea în considerare în procesul de evaluare, a experientei anterioare a beneficiarilor în implementarea de proiecte.

Ca de fiecare data în ultimii 7 ani, Autoritatea de Management POS DRU a promis ca va gasi solutii la problemele semnalate de beneficiari si aceste vor rezolvate cat mai curand. In documentul publicat pe site-ul “fseromania” pentru fiecare problema identificata apar si potentiale solutii, propuse chiar de beneficiari, dar este greu de crezut ca AM POS DRU le va pune curând in practica.

Grav este faptul ca pentru o serie de probleme care afacteaza major activitatea tuturor acelora care implementeaza acum proiecte si care risca sa ajunga in faliment nu s-au luat masuri de remediere. In continuare vom prezenta doar una din problemele importante semnalate de mai multi cititori ai blogului.

Problema (conform documentului publicat de MFE - Directia Generala Programe Capital Uman):

• Întârzierea în procesarea cererilor de plata de catre anumite organisme intermediare (5 luni de asteptare pâna la procesarea unei CP si peste 6 luni pentru procesarea unei CR);

Posibile solutii (conform documentului publicat de MFE - Directia Generala Programe Capital Uman):

• Asigurarea conditiilor necesare în vederea onorarii cererilor de plata în termenele procedurale, cu accent pe cele ce vor fi depuse la finalul anului (de ex. cererile de plata transmise în decembrie ar trebui onorate în aceeasi luna, astfel încât ultimele plati ale beneficiarului sa fie efectuate pâna pe 31 decembrie 2015);

• Asigurarea de personal suplimentar la OIR în vederea urgentarii procesarii cererilor de plata/rambursare în termenele procedurale (ex: cererile de plata/rambursare transmise în luna noiembrie ar trebui sa fie verificate si platite pâna în luna decembrie, astfel încât ultimele plati sa poata fi efectuate de beneficiari pâna pe 31 decembrie 2015);

• Accesarea de catre OI a resurselor din asistenta tehnica;

• Utilizarea auditorilor financiari independenti în verificarile de management ale CR;

• Implementarea unui sistem informatic de evident a intrarii si parcursului CR pâna la plata acesteia, cu sistem de alerte pentru întârzieri;

• Depunerea trimestriala a cererilor de plata pentru usurarea fluxului financiar.

Situatia actuala (semnalata de unii din cititorii blogului):

In continuare al o buna parte dintre Organismele Intermediare Cererile de Rambursare stau intre 3 si 6 luni. De exemplu, in cazul CNDIPT marea majoritate a cererilor asteapta de mai bine de 6 luni, desi la intalnirile private cu beneficiarii d-na directoare Gabriela Liliana Petre a promis ca aceste se probleme se vor rezolva. Beneficiarii au ramas cu promisiunile, iar cei care implementeaza acum proiecte se intreaba daca mai au vre-o sansa sa li se plateasca banii pentru Cererile de Rambursare pe care le vor depune in luna Septembrie sau Octombrie. In continuare numerosi beneficiari care deruleaza proiecte pe DMI 2.3 se plang de faptul ca nu au niciun raspuns de la cererile depuse in martie.

Intarzieri la plata Cererilor de Rambursare fata de prevederile contractuale sunt la toate OIR-urile din tara.

Probabil pâna când in contractele de finantare nu va exista o clauza care sa specifice „ce se întâmpla cu AM/OI daca nu îsi respect clauzele privind plata” nu se va intâmpla nimic !

.