POCU: ghid consultativ „Stagii de practica pentru elevi si studenti, în sectorul agroalimentar, industrie si servicii”

Ministerul Fondurilor Europene (MFE) a lansat pe data de 16 septembrie în consultare publica Ghidul Solicitantului „Stagii de practica pentru elevi si studenti, în sectorul agroalimentar, industrie si servicii”, cu o alocare totala în valoare de peste 47,8 mil. euro din Programul Operational Capital Uman (POCU).

Fondurile europene sunt alocate pentru programe de învatare la locul de munca destinate elevilor din învatamântul gimnazial si liceal si persoanelor din învatamântul post-liceal, inclusiv scoli de maistri, în vederea cresterii numarului absolventilor care îsi gasesc un loc de munca.

Un proiect selectat poate primi între 75.000 si 500.000 euro, iar perioada maxima de implementare este de 24 de luni.

Actiunile vizate sunt parteneriate între unitati de învatamânt si companii pentru practica platita din fonduri europene.

Sunt eligibili(e) pentru a depune proiecte:

o MECS si structuri/agentii/organisme relevante, subordonate/coordonate de catre acesta;

o Institutii de învatamânt superior publice si private, acreditate;

o Angajatori (în calitate de parteneri de practica);

o Asociatii profesionale;

o Camere de comert si industrie;

o ONG-uri;

o Furnizori publici si privati de orientare si consiliere profesionala.

Pentru propunerile de proiecte care vizeaza învatarea la locul de munca în sectorul agro-alimentar, solicitantii si parteneri eligibili sunt:

o Inspectorate Scolare Judetene (ca structuri în subordinea MENCS)

o Institutii de învatamânt superior publice si private, acreditate (care scolarizeaza pentru specializari din sectorul agro-alimentar)

o Asociatii profesionale din sectorul agro-alimentar

o Angajatori, în calitate de parteneri de practica:

-   Întreprinderi din sectorul agricol;

-   Întreprinderi mici din sectorul alimentar;

-   Societati cooperative agricole;

-   Fermieri, cu exceptia persoanelor fizice neautorizate

O ONG, în calitate de parteneri de practica, respectiv:

-   Cooperative agricole;

-  Organizatii de producatori si grupuri de producatori din domeniul agro-alimentar, cu personalitate juridica, constituite în baza legislatiei nationale

Grupul tinta vizat

o Elevi

o Elevi  din scolile post-liceale/de maistri organizate la nivelul unitatilor de învatamânt

o Studenti

Acest program va veni in sprijinul a numeroase companii care au dezvoltat capacitati de productie in Romania si care mai nou nu isi gasesc angajati. “Exista initiative prin care companii importante si-au propus sa investeasca direct în pregatirea practica a absolventilor. Banii europeni trebuie sa încurajeze aceste practici”, a declarat Cristian Ghinea, ministrul Fondurilor Europene.

Propunerile si recomandarile pe marginea ghidului sunt asteptate pâna la data de 30 septembrie 2016 la adresa: stagii.practica@fonduri-ue.ro.

***

„Stagii de practica pentru elevi si studenti în sectorul agroalimentar, industrie si servicii” face parte din Axa prioritara 6 Educatie si competente, Prioritatea de investitii 10.IV. Sporirea relevantei pe piata fortelor de munca, a educatiei si a sistemelor de formare, facilitarea tranzitiei de la educatie la piata fortelor de munca si consolidarea formarii si a sistemelor de formare profesionala, precum si a calitatii lor, inclusiv prin mecanisme de anticipare a competentelor, adaptarea programelor de învatamânt si instituire si dezvoltarea unor sisteme de învatare la locul de munca, inclusiv a unor sisteme de învatare duala si programe de ucenicie.

Obiectivul specific 6.13. Cresterea numarului absolventilor de învatamânt tertiar universitar si non universitar care îsi gasesc un loc de munca urmare a accesului la activitati de învatare la un potential loc de munca / cercetare / inovare, cu accent pe sectoarele economice cu potential competitiv identificate conform SNC si domeniile de specializare inteligenta conform SNCDI.

Obiectivul specific 6.14. Cresterea participarii la programe de învatare la locul de munca a elevilor si ucenicilor din învatamântul secundar si tertiar non-universitar, cu accent pe sectoarele economice cu potential competitiv identificate conform SNC si din domeniile de specializare inteligenta conform SNCDI.

A fost adoptata Hotarârea de Guvern care confirma mutarea POCU de la Ministerul Muncii la MFE

Potrivit unui comunicat publicat pe data de 10 august 2016 pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene, în sedinta de Guvern a fost adoptata hotarârea privind reorganizarea Ministerului Fondurilor Europene.

Potrivit informatiilor difuzate, MFE va avea structuri noi, specializate în pregatirea si urmarirea proiectelor strategice, în managementul riscului, control si anti-frauda, precum si în gestionarea sistemului IT de management al fondurilor europene.

Aceste noi structuri si functii au fost create fara a suplimenta numarul de posturi sau resursele financiare. Este o restructurare fara niciun cost în plus pentru stat.

Numarul maxim de posturi pentru pentru aparatul propriu al MFE si al unitatilor subordonate va fi de 1.275, exclusiv demnitarii si cabinetul ministrului, ca urmare a preluarii celor 344 de posturi aferente organismelor intermediare regionale POSDRU si POCU de la Ministerul Muncii, conform OUG 23/2016 pentru aprobarea unor masuri de eficientizare a sistemului de gestionare a fondurilor structurale si de investitii europene, în vigoare din 21 iunie 2016.

Potrivit celor mentionate în OUG 23/2016, preluarea organismelor intermediare regionale POSDRU si POCU de la Ministerul Muncii a fost necesara deoerece:

• mentinerea celor 8 organisme intermediare la nivelul Ministerului Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Vârstnice ar fi putut conduce la practici neunitare, lipsa de coordonare, riscuri în gestionarea portofoliului de proiecte si în asigurarea functionalitatii noului sistem propus
• la începutul anului 2016, organismele intermediare din cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Vârstnice gestionau un numar de 97 de proiecte, iar pentru un numar de 13 proiecte au fost formulate plângeri la instanta de judecata, din care 10 au fost câstigate de catre beneficiari, si cuantumul total al sumelor platite a fost de 6.682.611,79 lei, suma care greveaza bugetul de stat
• era necesara eliminarea riscului denaturarii mesajului procedural ca urmare a unei duble subordonari administrative
• este necesara respectarea angajamentelor luate de România fata de Comisia Europeana în ceea ce priveste asigurarea functionalitatii sistemului aferent perioadei de programare 2014-2020, în regim de urgenta, astfel încât România sa aiba atât proiectele aferente Programului operational Capital uman lansate în cursul acestui an, cât si asigurarea masurilor privind tranzitia la un sistem suplu si eficient privind utilizarea coordonata a fondurilor
• lipsa interventiei directe si sustinute a Ministerului Fondurilor Europene în gestionarea efectiva a fondurilor si activitatilor aferente Programului Operational Capital Uman conduce la cresterea riscului de dezangajare automata a acestor fonduri

Multi dintre cei care au implementat proiecte finantate prin POSDRU saluta reorganizarea facuta de Guvern, sperând ca nu vor mai veni si alte “perioade de cosmar”, precum cele din 2014 si 2015.

De la cititori: Cateva aberatii din ghidurile aplicabile primelor masuri lansate pe POCU 2014-2020

Saptamana trecuta am primit un e-mail de la un consilier care a fost implicat în proiecte finantate prin POSDRU, care ne-a atras atentia asupra unor probleme importante care ar putea sa apara în calea celor care vor derula proiecte finantate prin POCU 2014-2020.

Observatiile publicate pe blogul sau ni s-au parut pertinente si de aceea republicam si noi acest material.

Cu aceasta ocazie rugam si alti cititori care au observatii pertinente sa ne transmita materiale.

“DE LA CITITORI”

In luna mai MFE a deschis 2 linii de finantare pe POCU 2014-2020. Toată lumea le astepta, căci de mai bine de 1 an nu a mai fost lansat niciun program. Din păcate Ghidul Solicitantului- Conditii generale si Ghidurile specifice pentru măsurile “4.1. Dezvoltare Locală Integrată (DLI 3600) în comunitătile marginalizate în care există populatie apartinând minoritătii rome” si “4.2 ”Dezvoltare Locală Integrată (DLI 3600) în comunitatile marginalizate” au o serie de prevederi aberante, care nu au fost solutionate în urma sesizarilor pe care numeroase organizatii le-au transmis.

Vreau să atrag atentia celor interesati să deruleze proiecte finantate prin POCU-2014-2020 asupra unor aspect care ar putea influenta major, intr-un sens negativ, implementarea proiectelor.

Ghidul Solicitantului – Conditii Generale:

Conditiile de eligibilitate pentru Aplicanti

4.1.3. Capacitatea financiara si operationala

“Solicitantul a implementat cel putin 1 proiect cu finantare nerambursabilă (în calitate de beneficiar sau partener)

Sesizarea beneficiarilor

Nu considerăm că este echitabil să se restrictioneaze accesul unor organizatii care au competenta necesară pentru implementarea de proiecte POCU, doar datorită faptului că până acum nu au mai implementat cel putin un proiect finantat din fonduri nerambursabile.

Intelegem ideea de a nu permite organizatiilor tinere să aplice, în calitate de Beneficiari, întrucât nu si-au testat si nici dovedit capacitatea operatională, însă în cazul organizatiilor cu o experientă foarte bogată si relevantă considerăm această restrictie ca fiind discriminatorie la adresa acestora din urmă.

Organizatiile respective si-au dovedit viabilitatea si capacitatea în cadrul activitatii prestate (formare, consiliere, ocupare etc.), competenta în managementul unui proiect fiind adusă de personalul angajat (OI-ul verifica CV-urile expertilor pe termen lung in faza de evaluare/contractare/implementare) si de eventuala subcontractare a serviciilor de management, nu neapărat de experienta organizatiei in implementare de proiecte anterioare. De multe ori, aceste organizatii pot să livreze servicii pentru grupul tintă intr-un mod mult mai eficient comparativ cu organizatii care au implementat anterior proiecte cu finantare nerambursabilă.

Ce se intâmplă, de exemplu, cu un ONG a carui întreagă echipa a plecat, după finalizarea proiectului, si s-a angajat intr-un SRL care nu a mai implementat alte proiecte. ONG-ul angajează personal nou, fără experientă în proiecte. In noile proiecte POCU, ONG-ul este considerat ca avand capacitate operatională pentru a fi Beneficiar insă SRL-ul nu, desi personalul cu expertiza necesară pentru implementarea de proiecte se află la SRL, nu la ONG, SRL-ul avand, la nivel institutional, si toată expertiza necesară derulării principalelor activităti adresate grupului tintă.

Astfel, atât pentru a asigura libera concurentă între participantii la procesul de selectie a cererilor de finantare dar si pentru a asigura proiectelor o implementare cât mai eficienta, va recomandăm să eliminati această prevedere.

Răspuns MFE

Criteriul de eligibilitate invocat este un criteriu din cadrul Metodologiei de evaluare si selectie aprobată in Comitetul de monitorizare al POCU. Prin intermediul Ghidului Solicitantului nu se pot aduce modificări sau adăugiri acestei Metodologii. AM POCU va avea în vedere observatia formulata si va înainta spre dezbatere membrilor Comitetului de Monitorizare propunerea de modificare a acestui criteriu.

Cu toate acestea, sublinem faptul că regula impusa prin Metodologia de evaluare si selectie se referă la implementarea a cel putin 1 proiect cu finantare nerambursabilă, indiferent de programul sau sursa de finantare (FSE, FEDR, FC, FEAD, SEE, etc).

Observatie:

Asa cum bine au subliniat beneficiarii la întalnirea cu reprezentantii MFE, prin aceste prevederi se încalcă câteva principii importante ale Uniunii Europene, cum ar fi “libera concurenta”, “egalitatea de sanse” si “accesul microintreprinderilor la finantare”.

Cu acest prilej ne întrebăm: pe cine reprezintă “Comitetul de monitorizare al POCU”? … si nu pot să nu rememorez bâlbâielile din 2015 legate de selectarea membrilor acestui comitet.

Ghidul Solicitantului – Conditii Generale:

4.3.7. Cheltuieli aferente activitatilor subcontractate

“Pentru toate activitatile externalizate (subcontractate), subcontractorii (inclusiv Persoana Fizica

Autorizata - denumită în continuare PFA) se angajează să furnizeze organismelor de audit si de control, inclusiv AMPOCU/OIPOCU responsabil toate informatiile necesare privind activitătile subcontractate. În acest sens, în calitate de achizitor aveti obligatia de a asigura disponibilitatea tuturor informatiilor prin contractul încheiat cu prestatorul/ prestatorii.

Spre exemplificare, următoarele tipuri de activităti, fără a se limita la acestea, pot face obiectul unei externalizări (subcontractări):

- diverse servicii specializate, achizitionate de pe piata, inclusiv PFA, pentru care Solicitantul sau partenerii nu au expertiza necesara (servicii de formare profesionala, servicii de informare si consiliere profesionala, servicii suport pentru managerul de proiect etc.);

- contractele încheiate cu operatori economici în vederea furnizării unor servicii de suport/logistice, cum ar fi: dezvoltarea de aplicatii si sisteme informatice, sau componente ale acestora, organizarea de evenimente, pachete complete continând transport si cazare a participantilor si/sau a personalului propriu, sonorizare, interpretariat, editarea si tipărirea de materiale pentru sesiuni de instruire/formare, editarea si tipărirea de materiale publicitare, etc.

" În situatia în care este necesară achizitia de servicii, Achizitorul va folosi pentru estimarea valorii aferente serviciilor necesare plafoanele orare maximale prevăzute în prezentul ghid (la care se adauga contributiile angajatorului), corelate cu nivelul de experienta si cu tipologia expertului/expertilor necesar/necesari. În implementare, AM/OI POCU poate solicita spre verificare documente justificative care probează nivelul de experientă al expertilor subcontractati.”

Sesizarea beneficiarilor

Consideram că realizarea unei proceduri de achizitii si selectia unui furnizor de servicii trebuie făcută cu respectarea legislatiei in vigoare. Legislatia în domeniul achizitiilor publice precizează în mod clar modalitatea de estimare a valorii unui contract, precum si care pot fi criteriile de atribuire. De asemenea, noua legislatie în domeniul achizitiilor publice recomandă ca pentru achizitia de servicii, criteriul de atribuire să fie oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, si nu pretul cel mai scăzut (acesta avand un impact de maxim 40% in cazul contractelor de servicii intelectuale).

Având în vedere aceste elemente, prevederea de la pagina 43 conform careia pentru achizitia de servicii, achizitorul va folosi pentru estimarea valorii aferente serviciilor necesare plafoanele maximale prevazute în ghid contravine principiilor legislatiei privind achizitiile publice.

De asemenea, această prevedere contravine principiilor unei piete libere si va distorsiona concurenta pe anumite piete de profil. Un furnizor A, indiferent că livreaza serviciul x către firma B intr-un proiect finantat prin POCU sau in afara acestuia, are o grilă de preturi pe care o aplica. Nu putem crea piete paralele pentru aceiasi furnizori, si diferente considerabile de preturi în situatia în care livreaza un serviciu într-un proiect si în situatia în care îl livrează în afara acestuia. Considerăm ca acest aspect ar putea genera inclusiv o concurentă neloiala pe piata furnizorilor de servicii (ex: de formare, consiliere, asistenta juridica, consultantă, audit etc) avand în vedere ca diversi furnizori cu servicii de o calitate scăzută pot oferta în limita acelor plafoane – caz in care principiul ofertei cea mai avantajoasa dpv economic ar fi încalcat, fiindcă selectia nu va mai tine cont de criteriile calitative.

Mai mult, dacă se mentine acesata prevedere, pretul oricărui contract, indiferent de serviciile prestate, poate fi determinat apriori, estimand numărul de zile necesare * tariful maximal pe zi.

Situatie care, din nou, nu reflecta principiile economice existente.

Si, în încheiere, consideram că este o gravă eroare ca un furnizor să fie asimilat unui angajat, iar preturile să fie stabilite in functie de niste plafoane salariale. Impozitarea este diferita pentru contractele de muncă vs. cele de prestari servicii, responsabilitatile contractuale sunt diferite, costurile acestor 2 categorii sunt diferite.

În cazul mentinerii acestui criteriu, exista sanse extrem de ridicate ca în cazul în care beneficiarii POCU au nevoie de externalizarea unor servicii profesioniste de formare, de exemplu, fie sa nu identifice niciun furnizor, pentru ca acele tarife sunt mult sub limita inferioară practicata pe piata liberă, fie să fie obligati să selecteze un furnizor care prezintă acel pret, însă care nu poate garanta calitatea serviciilor prestate.

In cazul proiectelor de ajutor de stat/minimis, de exemplu, cand beneficiarul este o entitate privată si prin modul de constructie al acestor proiecte trebuie sa externalizeze toate serviciile, ce relevanta au tarifele expertilor POCU pentru stabilirea pretului acestora? Considerăm ca SINGURA restrictie în subcontractarea serviciilor necesare unui proiect ar trebui să fie justificarea necesitătii acestora precum si respectarea legislatiei in domeniul achizitiilor publice. Orice alte conditionări nu reprezintă decat elemente contradictorii la legislatia aplicabilă si elemente care vor genera o distorsionare a pietei.

Răspuns MFE

Autoritatea de Management a stabilit prin Ghidul General, plafoane orare maximale, care vor fi luate în ca bază de pornire pentru estimarea valorii aferente serviciilor necesare a fi achizitionate de pe piată.

Observatie:

Răspunsul este sec si HALUCINANT !

În primul rând, asa cum s-a mentionat în sesizarea beneficiarilor, aceasta prevedere încalcă princiile elementare ale economiei de piata. In plus, trebuie subliniat faptul că astfel de regului au existat în România în perioada comunistă si în primii 5 ani de democratie, cand pentru oamenii care nu făceau politica posibilitatile de castig erau plafonate prin faptul că adaosurile comerciale erau limitate prin lege la maxim 30%.

În al doilea rând ideea este ilogică si imposibil de pus in practică pentru anumite tipuri de servicii, si crează posibilitatea aparitiei unor abuzuri sau a unor erori de interpretare a celor care verifică crerile de rambursare. Asta deoarece:

a) organizatia care implementează proiectul ar trebui să stie dinainte cu câte persoane va lucra furnizorul de servicii si câte ore va aloca pentru fiecare om implicat (costul total rezultând din tariful orar mentionat in ghid si numărul total de ore) si in plus trebuie să determine cu exactitate si costurile materiale. Chiar trebuie sa estimezi ce se intâmplă “in curtea altuia” ?

La serviciile de formare profesională si la cele de consiliere va fi relativ simplu să stabilesti un numar de  ore necesar, dar la alte tipuri de servicii este imposibil. De exemplu, la elaborarea unui portal web necesar proiectului numărul de om-ore lucrate depinde de complexitatea acestuia de tehnologia si tipul de bază de date, de viteza cu care lucrează specialistii firmei respective si de multe alte criterii. În plus la elaborarea unui portal web, care este o prestare de serviciu în care la prima vedere esentiala este munca umană, apar costuri materiale indirecte (licente soft, chirie spatiu, utilitati, amortizări) dar si costuri materiale directe (costul pozelor cu drept de autor utilizate in portal – care pentru un portal care va fi updatat si completat cu informatii însotite de imagini timp de 3 ani poate fi chiar mare). Este greu de imaginat cum vor fi incluse aceste costuri materiale în grila de tarife prezentată în Ghid-conditii generale. Ce să mai spunem de serviciile de promovare, unde costurile variază in functie de tirajul publicatiei, sau în cazul promovării online de trafic si de sumele plătite catre Google, Facebook sau Twitter. Este greu de imaginat legătura dintre costul cu personalul agentiei care face serviciile de promovare si costul total al serviciilor, salariile reprezentand in cazul unor astfel de servicii cca. 10-15% din costul total.

b) dacă, asa cum am arătat mai sus, în cazul unei game largi de servicii nu exista nicio legatură între costul total al serviciilor si tariful orar al personalului în alte cazuri legatura este foarte strânsa, si costul total teoretic poate fi estimat plecând de la ratele orare mentionat în ghid, dar în schimb se încalcă reguli elementare de confidentialitate. Companiile nu fac publice informatii referitoare la numele angajatilor, experienta si nivelul de salarizare a acestora. Garantia calitătii lucrarilor o constituie alte contracte finalizate si recomandările clientilor si doar in situatii de exceptie CV-ul unui angajat. Nu mai vorbim si despre faptul că impunând aceasta regulă furnizorul de servicii va fi fortat să aiba persone stabile pe toată derularea furnizării contractului de servicii, ca să fie sigur că CV-ul angajatului corespunde oricând unui eventual control. Viata reală este total diferită. Pe o piată dinamică, în continua schimbare forta de muncă migreaza si nu exista o garantie a stabilitătii. In concluzie un beneficiar POCU care lucrează cu un furnizor de servicii va trebui să facă plăti al caror nivel va fi influentat de vechimea personalului cu care lucrează si nu de volumul si calitatea serviciilor prestate. Intr-o astfel de situatie furnizorii de servicii vor actiona în instantă organizatiile care implementează proiecte si în 99,99% din cazuri vor castiga. Cine suportă aceste pierderi ? … si să nu mai vorbim de blocajele ce vor interveni în derularea activitătilor subcontractate (intervalul dintre momentul din care furnizorul de servicii refuza să mai presteze serviciile si momentul în care litigiul se solutionează în instantă).

c) si dacă tot ne referim la servicii si de niveluri maximale de referintă ale remunerării personalului furnizorilor de servicii, să facem si o comparatie cu tariful de service auto. De exemplu un service din Pipera isi face reclamă promovand preturi unice la manoperă de 130 lei/ora (informatia o puteti găsi cautând pe Google cu setul de cuvinte cheie “tarife manopera service ilfov”). Conform Ghidului solicitantului – Conditii Generale, “nivel de remunerare – experti (expertiza natională si internatională)”, pentru persoane cu o experienta cuprinsă între 5 si 10 ani, nivelul de salarizare este de 70 ron/ora. Dacă la aceasta sumă mai adaugi obligatiile către stat te apropii de preturile de manopera de la un service auto din Bucuresti.

Întrebarea care se pune este: furnizorii de servicii vor fi obligati să plăteasca experti cu peste 5 ani expertiză în domeniul proiectelor europene cu salariul unei mecanic auto?

Poate conducerea AM ne va comunica si numele persoanei /persoanelor care au introdus o astfel de prevedere în ghid …. “ca să afle tara toată”.

Contractul de finantare – general

Art 6, alin5, pagina 5/12

"Am/OI va efectua transferul fondurilor în limita disponibilitatilor, iar în cazul insuficientei fondurilor, procesul de plata se va suspenda pâna când conturile AM dupa caz OI sunt alimentate

Sesizarea beneficiarilor

Aceasta prevedere ar trebui eliminate.

Răspuns MFE

Această prevedere este preluată din OUG40/2015

Opinie:

Nefiind avocat nu pot decât să exprim o opinie: Contractul propus nu se poate numi “CONTRACT”. Intr-un contract ambele părti au drepturi si obligatii, dar prin contractul propus una din părti “se spală pe maini” de orice obligatie. Este INCREDIBIL !

Un ministru este numit ca să facă modificarile legislative pentru ca lucrurile să meargă mai bine. Dacă nu poate aduce modificări la un “OUG”, care mai este rolul său?

Important

Există o directivă europeană care interzice astfel de practici. Este vorba de Directiva 2011/7/UE – combaterea întârzierii în efectuarea plătilor în tranzactiile comerciale, ce a fost publicată pe 16 februarie 2011. Tările UE au avut obligatia de a o transpune în legislatia natională până la 16 martie 2013.

Directiva vizează protejarea întreprinderilor si se referă în principal la tranzactiile dintre companii. Totusi, în aceasta directivă există si un paragraf care mentioneaza ca “Autoritătile publice trebuie să achite bunurile si serviciile achizitionate în termen de 30 de zile” iar altul cu următorul text: “Creditorii care si-au îndeplinit obligatiile legale si contractuale si care nu au fost platiti în termenele mentionate au dreptul la dobânzi si compensatii pentru întârzierea plătii”.

Deci, în cazul în care organizatia care implementeaza proiectul este un IMM, după validarea unei Cereri de Rambursare, autoritatile ar trebui să achite serviciile prestate în termen de 30 de zile. Toată lumea stie că în ultimii 2 ani această regula nu s-a respectat si se pare că guvernul intentionează ca si în viitor să nu tina cont de aceasta directivă.

Mai mult decât atât, în acesta directivă, la Articolul 4 - Tranzactii între întreprinderi si autoritătile publice se precizează:

(1) Statele membre se asigura că, în tranzactiile comerciale în care debitorul este o autoritate publică, creditorul este îndreptătit, la expirarea termenului mentionat la alineatele (3), (4) sau (6), sa perceapa dobânda legala pentru efectuarea cu întârziere a platilor, fara a fi necesara o notificare.

Art 15, alin 2, lit. b) pagina 10/12

Contractul poate fi reziliat de AM/OI fara indeplinirea altor formalitati " în situatia in care, ulterior încheierii prezentului contract se constată că Beneficiarul/Partenerul/Proiectul nu a indeplinit conditiile de eligibilitate la data depunerii cererii de finantare.

Sesizarea beneficiarilor

In momentul in care beneficiarul a semnat contractul de finantare cu AM/OI, proiectul a parcurs deja etapa de verificare administrativa si a eligibilitatii. Consideram că o astfel de masură luată după demararea implementarii proiectului este abuzivă si ar sustine situatia conform careia evaluatorii nu au nicio responsabilitate in urma elaborarii raportului de evaluare. O astfel de situatie ar trebui asumată si de AM/OI in aceeasi măsură in care i se impută si Beneficiarului si nu poate genera o situatie in care numai beneficiarul/partenerul este obligat să plăteasca.

Răspuns MFE

Prevederea nu poate fi eliminată din cadrul modelului de contract de finantare.

Opinie:

Răspunsul din spatele acestei afirmatii ar fi: NU VREM SA ELIMINAM prevederea din cadrul modelului de contract de finantare, deoarece NU VREM SA AVEM NICIO RESPONSABILITATE.

Sper ca actuala conducerea MFE va acorda atentie acestor probleme, si va găsi solutii realiste.


NR: textul original este AICI

Ministerul Fondurilor Europene a lansat 3 Ghiduri ale solicitantilor aferente POCU 2014-2020

Ministerul Fondurilor Europene (MFE) a lansat astazi, 20 aprilie 2016, trei Ghiduri ale solicitantilor aferente Programului Operational Capital Uman, mai precis:

   ·  Ghidul Solicitantului - Conditii Generale, “Orientari privind oportunitatile de finantare în cadrul Programului Operational Capital Uman 2014-2020”;

   · Ghidul Solicitantului - Conditii Specifice “Dezvoltare Locala Integrata (DLI 360°) în comunitatile marginalizate în care exista populatie apartinând minoritatii rome” (Obiectivul Specific 4.1. POCU).

   · Ghidul Solicitantului - Conditii Specifice “Dezvoltare Locala Integrata (DLI 360°) în comunitatile marginalizate” (Obiectivul Specific 4.2. POCU).

Apelul este de tip competitiv. Ghidurile specifice lansate acopera un buget de 350 milioane euro, pentru comunitatile marginalizate, având la baza o abordare integrata fundamentata pe nevoile specifice locale. Programul este destinat mediului rural cat si celui urban.

Vor putea sa depuna proiecte (in calitate de beneficiari) autoritatile publice locale, organizatii non-guvernamentale si societati comerciale.

Autoritatile doresc ca cele 350 milioane de euro sa fie distribuite catre comunitati pe întreg teritoriul tarii.

In cazul masurii “Dezvoltare Locala Integrata (DLI 360°) în comunitatile marginalizate în care exista populatie apartinând minoritatii rome” apelul de proiecte se adreseaza exclusiv comunitatilor marginalizate în care exista cel putin 10% populatie apartinând minoritatii rome, localizate în orice unitate administrativ-teritoriala (comuna, oras, municipiu).

Pentru masura “Dezvoltare Locala Integrata (DLI 360°) în comunitatile marginalizate” apelul de proiecte se adreseaza exclusiv comunitatilor marginalizate (non-rome), localizate în orice unitate administrativ-teritoriala (comuna, oras, municipiu).

Definirea zonelor marginalizate se face in functie de anumiti indicatori cheie si praguri minimale, precum:

·   Proportia persoanelor de 15-64 de ani care au absolvit maxim 8 clase (gimnaziu)

·  Proportia persoanelor cu dizabilitati, boli cronice sau alte afectiuni care le limiteaza activitatile zilnice

·   Proportia copiilor si tinerilor (0-17 ani) din populatia totala

·  Proporria persoanelor de 16-64 ani care nu sunt încadrate pe piata formala a muncii (salariati cu contract de munca sau lucreaza oficial pe cont propriu, cu sau fara angajari - patron sau administrator de firma, PFA, AF, întreprindere individuala, liber profesionist)  si nici nu urmeaza o forma de învatamânt

·   Proportia locuintelor supra-aglomerate (< 15,33 m2 pe persoana)

·   Nesiguranta locativa: proportia gospodariilor ce nu detin locuinta în proprietate personala

Persoanele care apartin unor comunitati marginalizate vor fi sprijinite de Guvern pentru obtinerea de locuri de munca, deschiderea unei afaceri, reabilitarea locuintelor si a zonelor de locuit, si rezolvarea problemelor juridice, a declarat Ministrul Fondurilor Europene, Aura Raducu.

Valoarea maxima a proiectelor poate fi de 5.000.000 Euro.

Sistemul informatic MySMIS 2014 VA FI DESCHIS din 16 MAI 2016 ora 10.00 si se VA ÎNCHIDE in data de 1 AUGUST 2016, ora 16.00

.

POSDRU – din nou blocat !

Ministerul Fondurilor Europene a primit de la Comisia Europeana o notificare cu privire la întreruperea termenului de plata pentru cererea intermediara transmisa în 31 decembrie 2015, care contine cheltuieli efectuate de catre beneficiari dupa luna august 2012. Cu alte cuvinte POSDRU este din nou blocat !

In urma misiunii de audit din 21 octombrie — 10 noiembrie 2015 a celor de la Bruxelles au fost identificate deficiente în functionarea sistemului de management si control al POSDRU, deficiente legate de procedurile de selectie a proiectelor si verificarile de prim nivel realizate de AM si OIR-uri.

Pe de o parte este socant ceea ce se intampla, caci POSDRU a mai fost blocat de 2 ori pana acum, si era greu de crezut ca dupa ce auditorii de la Bruxelles au demonstrat ca sunt capabili sa identifice cu usurinta erorile si aranjamentele celor care au condus POSDRU, coordonatorii programului nominalizati de Guvernul Ponta “sa calce pe bec” inca odata.

De remarcat este faptul ca perioada cu nereguli semnalata de auditori apare la doar 3 luni dupa preluarea puterii de catre Guvernul Ponta. O coincidenta interesanta, sau poate nu?

In orice caz, organizatiile care au participat la licitatiile din 2013 au atras atentia de mai multe ori ca rezultatele evaluarilor erau destul de ciudate. Pe listele cu proiectele evaluate puteai vedea firme care aveau cate 4-5 proiecte castigate cu punctaje identice pe aceeasi “cp” sau firme care au castigat, participand la licitatii pe mai multe DMI-uri, aproape 20 de proiecte. Toata lumea se intreba atunci “Cum poate o organizatie sa implementeze 10-15 proiecte sau chiar 20 in acelasi timp?”.

La fel de socant a fost si faptul ca proiecte cu bugete de 8 milioane de RON au obtinut la evaluare punctaje de 85-90 puncte, fiind bine punctate si la capitolul “justificarea bugetului”, in timp ce proiecte cu valori de 3-4 milioane de RON au reusit cu greu sa obtina 70-75 puncte.

Misterul incepe sa se lamureasca si se pare ca acum vine si nota de plata, dar de platit platesc romanii, caci cei care au coordonat POSDRU in acea perioada nu raspund cu absolut nimic.

Planul multianual de lansari de Cereri de Propuneri de Proiecte in cadrul PROGRAMULUI OPERATIONAL CAPITAL UMAN 2014–2020

Programul Operațional Capital Uman 2014-2020, adoptat de CE în data de 25 februarie 2015 prin Decizia CE (2015) 1287, isi propune să contribuie la imbunătătirea situatiei in ceea ce priveste ocuparea forţei de muncă, incluziunea socială şi educaţia. Obiectivul major urmărit îl reprezintă dezvoltarea resurselor umane prin creşterea accesului la un sistem de educaţie şi formare profesională de calitate, stimularea ocupării, cu precădere pentru tineri, reducerea sărăciei şi a excluziunii sociale prin facilitarea accesului la servicii sociale şi de sănătate.

POCU 2014-2020 dispune de o alocare totală de aproximativ 5 miliarde de euro, din care 4,326 miliarde de euro contribuţie UE (FSE: 4,220 miliarde euro + YEI/ILMT: 105,9 milioane euro).

Ministerul Fondurilor Europene prin Direcţia Generală Programe Capital Uman va gestiona in următorii an acest program.

Potrivit anuntului facut la finalul lunii Iunie, pentru 2015 si 2016, Direcţia Generală Programe Capital Uman a planificat următoarele alocări:

A) Pentru lansările prin mecanisme competitive pentru granturi nerambursabile:

• Pentru anul 2015

– întreaga alocare aferentă anului 2014 şi o parte a alocării aferente anului 2015

• Pentru anul 2016

– o parte a alocării aferente anului 2015, întreaga alocare aferentă anului 2016 şi cea aferentă anului 2017

• Pentru anii următori se va urma aceeaşi progresie astfel încât în anul 2020 să mai rămână de lansat maximum 25% din alocarea aferentă anului 2020, lăsând timp suficient pentru:

- implementarea proiectelor;

- evitarea riscului de dezangajare;

- asigurarea atingerii ţintelor din cadrul de performanţă.

B) Pentru lansările prin mecanismul grant global a fost alocată întreaga sumă aferentă priorităţii de investiţii/obiectivului specific, astfel încât administratorul de grant global să poată contracta întreaga sumă, dar luând în considerare termenul necesar definirii mecanismul aferent grantului global.

C) Pentru obiectivele specifice care vor fi implementate prin instrumente financiare a fost alocată întreaga sumă aferentă instrumentului, luând în considerare perioada necesară definirii mecanismului de finanţare.

D) Pentru lansările pentru proiecte non-competitive au fost alocate sumele totale prevăzute pentru prioritatea de investiţie/obiectivul specific respectiv în a doua parte a anului 2015 şi în anul 2016.

In vederea sprijinirii ocupării forţei de muncă, incluziunii sociale, educaţiei și formării in 2015 si 2016 se estimează deschiderea unor linii de finanțare în valoare de aproximativ 2.614.244.134 euro, din care 751.400.000 euro în 2015 și 1.862.844.134 euro în 2016.

In ceea ce priveste alocarea fondurilor pe cele 7 axe, pentru 2015 si 2016 situatia se prezintă in felul următor:

Axa Prioritară 1. Iniţiativa locuri de muncă pentru tineri

·      Integrarea durabilă pe piaţa forţei de muncă a tinerilor, în special a celor care nu au un loc de muncă, care nu urmează studii sau cursuri de formare, inclusiv a tinerilor care se confruntă cu riscul excluziunii sociale şi a tinerilor din comunităţile marginalizate, inclusiv prin implementarea garanţiei pentru tineri: 211.988.630 euro

Axa Prioritară 2. Îmbunătăţirea situaţiei tinerilor din categoria NEETs

·      Integrarea durabilă pe piaţa forţei de muncă a tinerilor, în special a celor care nu au un loc de muncă, care nu urmează studii sau cursuri de formare, inclusiv a tinerilor care se confruntă cu riscul excluziunii sociale şi a tinerilor din comunităţile marginalizate, inclusiv prin implementarea garanţiei pentru tineri: 338.690.467 euro

Axa Prioritară 3. Locuri de muncă pentru toţi

·      Acces la locuri de muncă pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă şi pentru persoanele inactive, inclusiv pentru şomerii de lungă durată şi pentru persoanele cu şanse mici de angajare, inclusiv prin iniţiative locale de angajare şi sprijin pentru mobilitatea forţei de muncă: 431.390.144 euro

·      Activităţi independente, antreprenoriat şi înfiinţare de întreprinderi, inclusiv a unor microîntreprinderi şi a unor întreprinderi mici şi mijlocii inovatoare: 266.111.259 euro

·      Modernizarea instituţiilor pieţei forţelor de muncă, precum serviciile publice şi private de ocupare a forţei de muncă şi îmbunătăţind satisfacerea nevoilor pieţei forţelor de muncă, prin măsuri de stimulare a mobilităţii transnaţionale a lucrătorilor şi prin programe de mobilitate şi printr‐o mai bună cooperare între instituţii şi părţile interesate relevante: 92.952.018 euro 

Axa Prioritară 4. Incluziunea socială şi combaterea sărăciei

·      Integrarea socio‐economică a comunităţilor marginalizate, cum ar fi romii: 348.731.027 euro

·      Creşterea accesului la servicii accesibile, durabile şi de înaltă calitate, inclusiv asistenţă medicală şi servicii sociale de interes general: 428.578.958 euro

·      Creşterea accesului la servicii accesibile, durabile şi de înaltă calitate, inclusiv asistenţă medicală şi servicii sociale de interes general: 428.578.958 euro

Axa Prioritară 5. Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunităţii

·      Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunităţii: 188.148.926 euro

Axa Prioritară 6. Educaţie şi competenţe

·      Integrarea durabilă pe piaţa forţei de muncă a tinerilor, în special a celor care nu au un loc de muncă, care nu urmează studii sau cursuri de formare, inclusiv a tinerilor care se confruntă cu riscul excluziunii sociale şi a tinerilor din comunităţile marginalizate, inclusiv prin implementarea garanţiei pentru tineri: 96.874.926 euro

·      Îmbunătăţirea calităţii şi a eficienţei învăţământului terţiar şi a celui echivalent şi a accesului la acestea, în vederea creşterii participării şi a nivelului de educaţie, în special pentru grupurile defavorizate: 244.507.432 euro

·      Creşterea accesului egal la învăţarea pe tot parcursul vieţii pentru toate grupele de vârstă în cadre formale, nonformale şi informale, actualizarea cunoştinţelor, a competenţelor şi a aptitudinilor forţei de muncă şi promovarea unor parcursuri de învăţare flexibile, inclusiv prin orientarea profesională şi validarea competenţelor dobândite: 122.559.923 euro 

·      Sporirea relevanţei pe piaţa forţelor de muncă a educaţiei şi a sistemelor de formare, facilitarea tranziţiei de la educaţie la piaţa forţelor de muncă şi consolidarea formării şi a sistemelor de formare profesională, precum şi a calităţii lor, inclusiv prin mecanisme de anticipare a competenţelor, adaptarea programelor de învăţământ şi instituirea şi dezvoltarea unor sisteme de învăţare la locul de muncă, inclusiv a unor sisteme de învăţare duală şi programe de ucenicie: 185.046.760 euro

Axa Prioritară 7. Asistenţă tehnică

·      N.A.: 258.207.389 euro