Saptamana
trecuta am primit un e-mail de la un consilier care a fost implicat în proiecte
finantate prin POSDRU, care ne-a atras atentia asupra unor probleme importante
care ar putea sa apara în calea celor care vor derula proiecte finantate prin
POCU 2014-2020.
Observatiile
publicate pe blogul sau ni s-au parut pertinente si de aceea republicam si noi
acest material.
Cu aceasta
ocazie rugam si alti cititori care au observatii pertinente sa ne transmita
materiale.
“DE LA CITITORI”
In luna mai
MFE a deschis 2 linii de finantare pe POCU 2014-2020. Toată lumea le astepta, căci
de mai bine de 1 an nu a mai fost lansat niciun program. Din păcate Ghidul
Solicitantului- Conditii generale si Ghidurile specifice pentru măsurile “4.1.
Dezvoltare Locală Integrată (DLI 3600) în comunitătile marginalizate în care
există populatie apartinând minoritătii rome” si “4.2 ”Dezvoltare Locală
Integrată (DLI 3600) în comunitatile marginalizate” au o serie de prevederi
aberante, care nu au fost solutionate în urma sesizarilor pe care numeroase
organizatii le-au transmis.
Vreau să
atrag atentia celor interesati să deruleze proiecte finantate prin
POCU-2014-2020 asupra unor aspect care ar putea influenta major, intr-un sens
negativ, implementarea proiectelor.
Ghidul Solicitantului – Conditii
Generale:
Conditiile de
eligibilitate pentru Aplicanti
4.1.3. Capacitatea financiara si
operationala
“Solicitantul
a implementat cel putin 1 proiect cu finantare nerambursabilă (în calitate de
beneficiar sau partener)
Sesizarea beneficiarilor
Nu considerăm
că este echitabil să se restrictioneaze accesul unor organizatii care au
competenta necesară pentru implementarea de proiecte POCU, doar datorită
faptului că până acum nu au mai implementat cel putin un proiect finantat din
fonduri nerambursabile.
Intelegem
ideea de a nu permite organizatiilor tinere să aplice, în calitate de
Beneficiari, întrucât nu si-au testat si nici dovedit capacitatea operatională,
însă în cazul organizatiilor cu o experientă foarte bogată si relevantă
considerăm această restrictie ca fiind discriminatorie la adresa acestora din
urmă.
Organizatiile
respective si-au dovedit viabilitatea si capacitatea în cadrul activitatii
prestate (formare, consiliere, ocupare etc.), competenta în managementul unui
proiect fiind adusă de personalul angajat (OI-ul verifica CV-urile expertilor
pe termen lung in faza de evaluare/contractare/implementare) si de eventuala
subcontractare a serviciilor de management, nu neapărat de experienta
organizatiei in implementare de proiecte anterioare. De multe ori, aceste
organizatii pot să livreze servicii pentru grupul tintă intr-un mod mult mai
eficient comparativ cu organizatii care au implementat anterior proiecte cu
finantare nerambursabilă.
Ce se intâmplă,
de exemplu, cu un ONG a carui întreagă echipa a plecat, după finalizarea proiectului,
si s-a angajat intr-un SRL care nu a mai implementat alte proiecte. ONG-ul
angajează personal nou, fără experientă în proiecte. In noile proiecte POCU,
ONG-ul este considerat ca avand capacitate operatională pentru a fi Beneficiar
insă SRL-ul nu, desi personalul cu expertiza necesară pentru implementarea de
proiecte se află la SRL, nu la ONG, SRL-ul avand, la nivel institutional, si
toată expertiza necesară derulării principalelor activităti adresate grupului
tintă.
Astfel, atât
pentru a asigura libera concurentă între participantii la procesul de selectie
a cererilor de finantare dar si pentru a asigura proiectelor o implementare cât
mai eficienta, va recomandăm să eliminati această prevedere.
Răspuns MFE
Criteriul de
eligibilitate invocat este un criteriu din cadrul Metodologiei de evaluare si
selectie aprobată in Comitetul de monitorizare al POCU. Prin intermediul
Ghidului Solicitantului nu se pot aduce modificări sau adăugiri acestei
Metodologii. AM POCU va avea în vedere observatia formulata si va înainta spre
dezbatere membrilor Comitetului de Monitorizare propunerea de modificare a
acestui criteriu.
Cu toate
acestea, sublinem faptul că regula impusa prin Metodologia de evaluare si
selectie se referă la implementarea a cel putin 1 proiect cu finantare
nerambursabilă, indiferent de programul sau sursa de finantare (FSE, FEDR, FC,
FEAD, SEE, etc).
Observatie:
Asa cum bine
au subliniat beneficiarii la întalnirea cu reprezentantii MFE, prin aceste
prevederi se încalcă câteva principii importante ale Uniunii Europene, cum ar
fi “libera concurenta”, “egalitatea de sanse” si “accesul microintreprinderilor
la finantare”.
Cu acest
prilej ne întrebăm: pe cine reprezintă “Comitetul de monitorizare al POCU”? …
si nu pot să nu rememorez bâlbâielile din 2015 legate de selectarea membrilor
acestui comitet.
Ghidul Solicitantului – Conditii
Generale:
4.3.7. Cheltuieli aferente activitatilor
subcontractate
“Pentru toate
activitatile externalizate (subcontractate), subcontractorii (inclusiv Persoana
Fizica
Autorizata -
denumită în continuare PFA) se angajează să furnizeze organismelor de audit si
de control, inclusiv AMPOCU/OIPOCU responsabil toate informatiile necesare
privind activitătile subcontractate. În acest sens, în calitate de achizitor
aveti obligatia de a asigura disponibilitatea tuturor informatiilor prin
contractul încheiat cu prestatorul/ prestatorii.
Spre
exemplificare, următoarele tipuri de activităti, fără a se limita la acestea,
pot face obiectul unei externalizări (subcontractări):
- diverse
servicii specializate, achizitionate de pe piata, inclusiv PFA, pentru care
Solicitantul sau partenerii nu au expertiza necesara (servicii de formare
profesionala, servicii de informare si consiliere profesionala, servicii suport
pentru managerul de proiect etc.);
- contractele
încheiate cu operatori economici în vederea furnizării unor servicii de
suport/logistice, cum ar fi: dezvoltarea de aplicatii si sisteme informatice,
sau componente ale acestora, organizarea de evenimente, pachete complete
continând transport si cazare a participantilor si/sau a personalului propriu,
sonorizare, interpretariat, editarea si tipărirea de materiale pentru sesiuni
de instruire/formare, editarea si tipărirea de materiale publicitare, etc.
" În
situatia în care este necesară achizitia de servicii, Achizitorul va folosi pentru estimarea valorii aferente serviciilor
necesare plafoanele orare maximale prevăzute în prezentul ghid (la care se
adauga contributiile angajatorului), corelate cu nivelul de experienta si cu
tipologia expertului/expertilor necesar/necesari. În implementare, AM/OI POCU
poate solicita spre verificare documente justificative care probează nivelul de
experientă al expertilor subcontractati.”
Sesizarea beneficiarilor
Consideram că
realizarea unei proceduri de achizitii si selectia unui furnizor de servicii
trebuie făcută cu respectarea legislatiei in vigoare. Legislatia în domeniul
achizitiilor publice precizează în mod clar modalitatea de estimare a valorii
unui contract, precum si care pot fi criteriile de atribuire. De asemenea, noua
legislatie în domeniul achizitiilor publice recomandă ca pentru achizitia de
servicii, criteriul de atribuire să fie oferta cea mai avantajoasă din punct de
vedere economic, si nu pretul cel mai scăzut (acesta avand un impact de maxim
40% in cazul contractelor de servicii intelectuale).
Având în vedere
aceste elemente, prevederea de la pagina 43 conform careia pentru achizitia de
servicii, achizitorul va folosi pentru estimarea valorii aferente serviciilor
necesare plafoanele maximale prevazute în ghid contravine principiilor
legislatiei privind achizitiile publice.
De asemenea,
această prevedere contravine principiilor unei piete libere si va distorsiona
concurenta pe anumite piete de profil. Un furnizor A, indiferent că livreaza
serviciul x către firma B intr-un proiect finantat prin POCU sau in afara
acestuia, are o grilă de preturi pe care o aplica. Nu putem crea piete paralele
pentru aceiasi furnizori, si diferente considerabile de preturi în situatia în
care livreaza un serviciu într-un proiect si în situatia în care îl livrează în
afara acestuia. Considerăm ca acest aspect ar putea genera inclusiv o concurentă
neloiala pe piata furnizorilor de servicii (ex: de formare, consiliere,
asistenta juridica, consultantă, audit etc) avand în vedere ca diversi
furnizori cu servicii de o calitate scăzută pot oferta în limita acelor
plafoane – caz in care principiul ofertei cea mai avantajoasa dpv economic ar
fi încalcat, fiindcă selectia nu va mai tine cont de criteriile calitative.
Mai mult, dacă
se mentine acesata prevedere, pretul oricărui contract, indiferent de
serviciile prestate, poate fi determinat apriori, estimand numărul de zile
necesare * tariful maximal pe zi.
Situatie
care, din nou, nu reflecta principiile economice existente.
Si, în
încheiere, consideram că este o gravă eroare ca un furnizor să fie asimilat
unui angajat, iar preturile să fie stabilite in functie de niste plafoane
salariale. Impozitarea este diferita pentru contractele de muncă vs. cele de
prestari servicii, responsabilitatile contractuale sunt diferite, costurile
acestor 2 categorii sunt diferite.
În cazul mentinerii
acestui criteriu, exista sanse extrem de ridicate ca în cazul în care
beneficiarii POCU au nevoie de externalizarea unor servicii profesioniste de
formare, de exemplu, fie sa nu identifice niciun furnizor, pentru ca acele
tarife sunt mult sub limita inferioară practicata pe piata liberă, fie să fie
obligati să selecteze un furnizor care prezintă acel pret, însă care nu poate
garanta calitatea serviciilor prestate.
In cazul
proiectelor de ajutor de stat/minimis, de exemplu, cand beneficiarul este o
entitate privată si prin modul de constructie al acestor proiecte trebuie sa
externalizeze toate serviciile, ce relevanta au tarifele expertilor POCU pentru
stabilirea pretului acestora? Considerăm ca SINGURA restrictie în
subcontractarea serviciilor necesare unui proiect ar trebui să fie justificarea
necesitătii acestora precum si respectarea legislatiei in domeniul achizitiilor
publice. Orice alte conditionări nu reprezintă decat elemente contradictorii la
legislatia aplicabilă si elemente care vor genera o distorsionare a pietei.
Răspuns MFE
Autoritatea
de Management a stabilit prin Ghidul General, plafoane orare maximale, care vor
fi luate în ca bază de pornire pentru estimarea valorii aferente serviciilor
necesare a fi achizitionate de pe piată.
Observatie:
Răspunsul
este sec si HALUCINANT !
În primul rând,
asa cum s-a mentionat în sesizarea beneficiarilor, aceasta prevedere încalcă
princiile elementare ale economiei de piata. In plus, trebuie subliniat faptul
că astfel de regului au existat în România în perioada comunistă si în primii 5
ani de democratie, cand pentru oamenii care nu făceau politica posibilitatile
de castig erau plafonate prin faptul că adaosurile comerciale erau limitate
prin lege la maxim 30%.
În al doilea
rând ideea este ilogică si imposibil de pus in practică pentru anumite tipuri
de servicii, si crează posibilitatea aparitiei unor abuzuri sau a unor erori de
interpretare a celor care verifică crerile de rambursare. Asta deoarece:
a) organizatia care implementează proiectul ar trebui să
stie dinainte cu câte persoane va lucra furnizorul de servicii si câte ore va
aloca pentru fiecare om implicat (costul total rezultând din tariful orar
mentionat in ghid si numărul total de ore) si in plus trebuie să determine cu
exactitate si costurile materiale. Chiar trebuie sa estimezi ce se intâmplă “in
curtea altuia” ?
La serviciile
de formare profesională si la cele de consiliere va fi relativ simplu să
stabilesti un numar de ore necesar, dar
la alte tipuri de servicii este imposibil. De exemplu, la elaborarea unui
portal web necesar proiectului numărul de om-ore lucrate depinde de
complexitatea acestuia de tehnologia si tipul de bază de date, de viteza cu
care lucrează specialistii firmei respective si de multe alte criterii. În plus
la elaborarea unui portal web, care este o prestare de serviciu în care la
prima vedere esentiala este munca umană, apar costuri materiale indirecte
(licente soft, chirie spatiu, utilitati, amortizări) dar si costuri materiale
directe (costul pozelor cu drept de autor utilizate in portal – care pentru un
portal care va fi updatat si completat cu informatii însotite de imagini timp
de 3 ani poate fi chiar mare). Este greu de imaginat cum vor fi incluse aceste
costuri materiale în grila de tarife prezentată în Ghid-conditii generale. Ce să
mai spunem de serviciile de promovare, unde costurile variază in functie de
tirajul publicatiei, sau în cazul promovării online de trafic si de sumele plătite
catre Google, Facebook sau Twitter. Este greu de imaginat legătura dintre
costul cu personalul agentiei care face serviciile de promovare si costul total
al serviciilor, salariile reprezentand in cazul unor astfel de servicii cca. 10-15%
din costul total.
b) dacă, asa cum am arătat mai sus, în cazul unei game
largi de servicii nu exista nicio legatură între costul total al serviciilor si
tariful orar al personalului în alte cazuri legatura este foarte strânsa, si
costul total teoretic poate fi estimat plecând de la ratele orare mentionat în
ghid, dar în schimb se încalcă reguli elementare de confidentialitate.
Companiile nu fac publice informatii referitoare la numele angajatilor,
experienta si nivelul de salarizare a acestora. Garantia calitătii lucrarilor o
constituie alte contracte finalizate si recomandările clientilor si doar in
situatii de exceptie CV-ul unui angajat. Nu mai vorbim si despre faptul că
impunând aceasta regulă furnizorul de servicii va fi fortat să aiba persone
stabile pe toată derularea furnizării contractului de servicii, ca să fie sigur
că CV-ul angajatului corespunde oricând unui eventual control. Viata reală este
total diferită. Pe o piată dinamică, în continua schimbare forta de muncă
migreaza si nu exista o garantie a stabilitătii. In concluzie un beneficiar
POCU care lucrează cu un furnizor de servicii va trebui să facă plăti al caror
nivel va fi influentat de vechimea personalului cu care lucrează si nu de
volumul si calitatea serviciilor prestate. Intr-o
astfel de situatie furnizorii de servicii vor actiona în instantă organizatiile
care implementează proiecte si în 99,99% din cazuri vor castiga. Cine suportă
aceste pierderi ? … si să nu mai vorbim de blocajele ce vor interveni în
derularea activitătilor subcontractate (intervalul dintre momentul din care
furnizorul de servicii refuza să mai presteze serviciile si momentul în care
litigiul se solutionează în instantă).
c) si dacă tot ne referim la servicii si de niveluri
maximale de referintă ale remunerării personalului furnizorilor de servicii, să
facem si o comparatie cu tariful de service auto. De exemplu un service din
Pipera isi face reclamă promovand preturi unice la manoperă de 130 lei/ora
(informatia o puteti găsi cautând pe Google cu setul de cuvinte cheie “tarife
manopera service ilfov”). Conform Ghidului solicitantului – Conditii Generale,
“nivel de remunerare – experti (expertiza natională si internatională)”, pentru
persoane cu o experienta cuprinsă între 5 si 10 ani, nivelul de salarizare este
de 70 ron/ora. Dacă la aceasta sumă mai adaugi obligatiile către stat te
apropii de preturile de manopera de la un service auto din Bucuresti.
Întrebarea
care se pune este: furnizorii de
servicii vor fi obligati să plăteasca experti cu peste 5 ani expertiză în
domeniul proiectelor europene cu salariul unei mecanic auto?
Poate
conducerea AM ne va comunica si numele persoanei /persoanelor care au introdus
o astfel de prevedere în ghid …. “ca să afle tara toată”.
Contractul de finantare – general
Art 6, alin5, pagina 5/12
"Am/OI
va efectua transferul fondurilor în limita disponibilitatilor, iar în cazul
insuficientei fondurilor, procesul de plata se va suspenda pâna când conturile
AM dupa caz OI sunt alimentate
Sesizarea beneficiarilor
Aceasta
prevedere ar trebui eliminate.
Răspuns MFE
Această
prevedere este preluată din OUG40/2015
Opinie:
Nefiind
avocat nu pot decât să exprim o opinie: Contractul
propus nu se poate numi “CONTRACT”. Intr-un contract ambele părti au
drepturi si obligatii, dar prin contractul propus una din părti “se spală pe
maini” de orice obligatie. Este INCREDIBIL !
Un ministru
este numit ca să facă modificarile legislative pentru ca lucrurile să meargă
mai bine. Dacă nu poate aduce modificări la un “OUG”, care mai este rolul său?
Important
Există o
directivă europeană care interzice astfel de practici. Este vorba de Directiva
2011/7/UE – combaterea întârzierii în efectuarea plătilor în tranzactiile
comerciale, ce a fost publicată pe 16 februarie 2011. Tările UE au avut
obligatia de a o transpune în legislatia natională până la 16 martie 2013.
Directiva
vizează protejarea întreprinderilor si se referă în principal la tranzactiile
dintre companii. Totusi, în aceasta directivă există si un paragraf care
mentioneaza ca “Autoritătile publice trebuie să achite bunurile si serviciile
achizitionate în termen de 30 de zile” iar altul cu următorul text: “Creditorii
care si-au îndeplinit obligatiile legale si contractuale si care nu au fost
platiti în termenele mentionate au dreptul la dobânzi si compensatii pentru
întârzierea plătii”.
Deci, în
cazul în care organizatia care implementeaza proiectul este un IMM, după
validarea unei Cereri de Rambursare, autoritatile ar trebui să achite
serviciile prestate în termen de 30 de zile. Toată lumea stie că în ultimii 2
ani această regula nu s-a respectat si se pare că guvernul intentionează ca si
în viitor să nu tina cont de aceasta directivă.
Mai mult decât
atât, în acesta directivă, la Articolul 4 - Tranzactii între întreprinderi si
autoritătile publice se precizează:
(1) Statele
membre se asigura că, în tranzactiile comerciale în care debitorul este o
autoritate publică, creditorul este îndreptătit, la expirarea termenului
mentionat la alineatele (3), (4) sau (6), sa perceapa dobânda legala pentru
efectuarea cu întârziere a platilor, fara a fi necesara o notificare.
Art 15, alin 2, lit. b) pagina 10/12
Contractul
poate fi reziliat de AM/OI fara indeplinirea altor formalitati " în
situatia in care, ulterior încheierii prezentului contract se constată că
Beneficiarul/Partenerul/Proiectul nu a indeplinit conditiile de eligibilitate
la data depunerii cererii de finantare.
Sesizarea beneficiarilor
In momentul
in care beneficiarul a semnat contractul de finantare cu AM/OI, proiectul a
parcurs deja etapa de verificare administrativa si a eligibilitatii. Consideram
că o astfel de masură luată după demararea implementarii proiectului este
abuzivă si ar sustine situatia conform careia evaluatorii nu au nicio
responsabilitate in urma elaborarii raportului de evaluare. O astfel de
situatie ar trebui asumată si de AM/OI in aceeasi măsură in care i se impută si
Beneficiarului si nu poate genera o situatie in care numai
beneficiarul/partenerul este obligat să plăteasca.
Răspuns MFE
Prevederea nu
poate fi eliminată din cadrul modelului de contract de finantare.
Opinie:
Răspunsul din
spatele acestei afirmatii ar fi: NU VREM SA ELIMINAM prevederea din cadrul
modelului de contract de finantare, deoarece NU VREM SA AVEM NICIO
RESPONSABILITATE.
Sper ca
actuala conducerea MFE va acorda atentie acestor probleme, si va găsi solutii
realiste.
NR: textul original este AICI
NR: textul original este AICI
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu