POCU: lansare ghid consultativ „Curriculum national obligatoriu actualizat pentru învătământul gimnazial”

Ministerul Fondurilor Europene a lansat pe 5 septembrie 2016 în consultare publică ghidul solicitantului „Curriculum național obligatoriu actualizat pentru învățământul gimnazial” cu o alocare totală de 38,25 milioane de euro din Programul Operațional Capital Uman (POCU).

 Fondurile europene vor fi utilizate pentru revizuirea curriculumului național obligatoriu pentru învățământul gimnazial, cu accent pe nevoile elevilor din grupurile dezavantajate.

Organizatii eligibile pentru a depune proiecte

Proiectele pot fi depuse de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice (MECS) şi agențiile, structurile şi organismele aflate în subordinea/coordonarea MENCS, în parteneriat cu entități cu activitate relevantă în domeniul învățământului gimnazial şi vor avea ca scop:

• formare profesională continuă a personalului didactic;

• dezvoltare a curriculum-ului național obligatoriu pentru învățământul gimnazial;

• testare a resurselor didactice aferente curriculum-ului național obligatoriu în unitățile școlare pilot.

Beneficiarii finali ai proiectelor pot fi :

• Elevi (din învățământul preuniversitar, ISCED 2), în special elevi din grupurile vulnerabile, cu accent pe elevii aparținând minorității roma, elevi din mediul rural, elevi cu dizabilități, elevi din comunitățile dezavantajate economic

• Experți în dezvoltarea curriculară, autori de manuale școlare sau alte materiale didactice (inclusiv în format digital) relevante pentru implementarea curriculumului revizuit pentru învățământul preuniversitar de nivel gimnazial (ISCED 2)

• Personal didactic din învățământul preuniversitar de nivel gimnazial; personal de sprijin din școli de nivel gimnazial (ISCED 2); personalul partenerilor sociali în educație, inclusiv din ONG-uri

• Manageri școlari din învățământul preuniversitar de nivel gimnazial (ISCED 2)

Se estimeaza ca prin implementarea proiectelor care vor elimina aceste inconveniente vor fi sprijiniti:

• 8.000 de elevi din învățământul preuniversitar, în special elevi din grupurile vulnerabile;

• 2.800 de experți în dezvoltarea curriculară;

• 700 de experți din personalul partenerilor sociali în educație, inclusiv din ONG-uri;

• 50.350 de specialişti din învățământul preuniversitar gimnazial: cadre didactice, manageri școlari, personal de sprijin din școli şi experţi ai organizaţiilor partenere.

Informații despre apelul de proiecte „Curriculum național obligatoriu actualizat pentru învățământul gimnazial”

• apelul sprijină măsura 6.1 „Şcoala – motor de incluziune în zonele defavorizate” din Pachetul integrat pentru combaterea sărăciei.

• face parte din Axa prioritară. 6. Educație și competențe, Prioritatea de investiții 10.i. Reducerea și prevenirea abandonului școlar timpuriu și promovarea accesului egal la învățământul preșcolar, primar și secundar de calitate, inclusiv la parcursuri de învățare formale, nonformale și informale pentru reintegrarea în educație și formare; 

Obiectivele Specifice(OS): 

OS 6.3. Reducerea părăsirii timpurii a școlii prin măsuri integrate de prevenire și de asigurare a oportunităților egale pentru elevii aparținând grupurilor vulnerabile, cu accent pe elevii aparținând minorității roma și elevii din mediul rural/ comunitățile dezavantajate socio-economic; 

O.S.6.5. Creșterea numărului de oferte educaționale orientate pe formarea de competențe și pe utilizarea de soluţii digitale/de tip TIC în procesul de predare; şi 

O.S.6.6. Îmbunătățirea competențelor personalului didactic din învățământul pre-universitar în vederea promovării unor servicii educaţionale de calitate orientate pe nevoile elevilor și a unei școli incluzive.

Mai multe detalii despre această linie de finanţare găsiți AICI.

MFE așteaptă propunerile, sugestiile sau recomandările privind ghidul solicitantului „Curriculum național obligatoriu actualizat pentru învățământul gimnazial”, până la data de 9 septembrie 2016, pe adresa: ghid.gimnaziu@fonduri-ue.ro.

A fost adoptata Hotarârea de Guvern care confirma mutarea POCU de la Ministerul Muncii la MFE

Potrivit unui comunicat publicat pe data de 10 august 2016 pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene, în sedinta de Guvern a fost adoptata hotarârea privind reorganizarea Ministerului Fondurilor Europene.

Potrivit informatiilor difuzate, MFE va avea structuri noi, specializate în pregatirea si urmarirea proiectelor strategice, în managementul riscului, control si anti-frauda, precum si în gestionarea sistemului IT de management al fondurilor europene.

Aceste noi structuri si functii au fost create fara a suplimenta numarul de posturi sau resursele financiare. Este o restructurare fara niciun cost în plus pentru stat.

Numarul maxim de posturi pentru pentru aparatul propriu al MFE si al unitatilor subordonate va fi de 1.275, exclusiv demnitarii si cabinetul ministrului, ca urmare a preluarii celor 344 de posturi aferente organismelor intermediare regionale POSDRU si POCU de la Ministerul Muncii, conform OUG 23/2016 pentru aprobarea unor masuri de eficientizare a sistemului de gestionare a fondurilor structurale si de investitii europene, în vigoare din 21 iunie 2016.

Potrivit celor mentionate în OUG 23/2016, preluarea organismelor intermediare regionale POSDRU si POCU de la Ministerul Muncii a fost necesara deoerece:

• mentinerea celor 8 organisme intermediare la nivelul Ministerului Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Vârstnice ar fi putut conduce la practici neunitare, lipsa de coordonare, riscuri în gestionarea portofoliului de proiecte si în asigurarea functionalitatii noului sistem propus
• la începutul anului 2016, organismele intermediare din cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Vârstnice gestionau un numar de 97 de proiecte, iar pentru un numar de 13 proiecte au fost formulate plângeri la instanta de judecata, din care 10 au fost câstigate de catre beneficiari, si cuantumul total al sumelor platite a fost de 6.682.611,79 lei, suma care greveaza bugetul de stat
• era necesara eliminarea riscului denaturarii mesajului procedural ca urmare a unei duble subordonari administrative
• este necesara respectarea angajamentelor luate de România fata de Comisia Europeana în ceea ce priveste asigurarea functionalitatii sistemului aferent perioadei de programare 2014-2020, în regim de urgenta, astfel încât România sa aiba atât proiectele aferente Programului operational Capital uman lansate în cursul acestui an, cât si asigurarea masurilor privind tranzitia la un sistem suplu si eficient privind utilizarea coordonata a fondurilor
• lipsa interventiei directe si sustinute a Ministerului Fondurilor Europene în gestionarea efectiva a fondurilor si activitatilor aferente Programului Operational Capital Uman conduce la cresterea riscului de dezangajare automata a acestor fonduri

Multi dintre cei care au implementat proiecte finantate prin POSDRU saluta reorganizarea facuta de Guvern, sperând ca nu vor mai veni si alte “perioade de cosmar”, precum cele din 2014 si 2015.

Lansare POCU: Ghid de finantare consultativ „Sprijin pregatitor pentru elaborarea Strategiilor de Dezvoltare Locala - orase/ municipii cu populatie de peste 20.000 locuitori”

MFE a lansat în consultare publica ghidul de finantare „Sprijin pregatitor pentru elaborarea Strategiilor de Dezvoltare Locala (SDL) — orase/ municipii cu populatie de peste 20.000 locuitori”, corespunzator primei etape a mecanismului de dezvoltare locala plasata sub responsabilitatea comunitatii pentru zone urbane marginalizate.

Este un apel de proiecte în cadrul POCU, Axa prioritara 5: Dezvoltare locala plasata sub responsabilitatea comunitatii, Obiectivul tematic 9: Promovarea incluziunii sociale, combaterea saraciei si a oricarei discriminari, Prioritatea de investitii 9.vi: Strategii de dezvoltare locala elaborate la nivelul comunitatii.

În timp ce problemele comunitatilor marginalizate de la nivel rural si pentru orasele pâna la 20.000 locuitori vor fi abordate prin intermediul masurii LEADER, finantate prin PNDR 2014-2020 (Masura 19), precum si POCU - OS 5.2, problemele comunitatilor sarace de la nivelul oraselor/municipiilor mai mari de 20.000 locuitori vor fi abordate prin instrumentul DLRC, finantat, în mod complementar, din Programul Operational Capital Uman (POCU) si Programul Operational Regional (POR).

Obiectivul specific pentru 5.1. este: Reducerea numarului de persoane aflate în risc de saracie si excluziune sociala din comunitatile marginalizate (roma si non-roma) din orase/municipii cu peste 20.000 locuitori, cu accent pe cele cu populatie apartinând minoritatii roma, prin implementarea de masuri/ operatiuni integrate în contextul mecanismului de DLRC.

Strategiile de dezvoltare locala ce vor fi elaborate trebuie sa contribuie la combaterea saraciei si a excluziunii sociale în comunitatile urbane caracterizate prin nivel scazut de educatie, grad crescut de somaj, stare precara de sanatate a locuitorilor si conditii proaste de locuire.

Beneficiarii fondurilor din acest apel de proiecte pot fi autoritatile publice locale în parteneriat cu actori sociali relevanti sau Grupurile de Actiune Locala (GAL) existente la momentul lansarii apelului.

În cadrul acestei etape, pentru care alocarea financiara este de 5 milioane euro, se vor finanta urmatoarele activitati:

• Adaptarea GAL deja înfiintat conform cerintelor DLRC pentru perioada de programare 2014-2020;

• Delimitarea comunitatii marginalizate si a teritoriului SDL, inclusiv a zonei/zonelor urbane marginalizate;

• Animarea partenerilor locali si mobilizarea comunitatii marginalizate vizate de SDL;

• Elaborarea SDL si a listei indicative de interventii prin care GAL considera ca vor fi atinse obiectivele strategiei de dezvoltare locala.

Dupa elaborarea Strategiilor de Dezvoltare Locala (SDL), urmatoarele etape ale mecanismului de dezvoltare locala plasata sub responsabilitatea comunitatii vor fi: electarea SDL si a pachetului integrat de proiecte pentru zonele marginalizate.

Propunerile, sugestiile sau recomandarile privind ghidul „Sprijin pregatitor pentru elaborarea Strategiilor de Dezvoltare Locala — orase/ municipii cu populatie de peste 20.000 locuitori” sunt asteptate pâna la data de 16 august 2016 pe adresa: ssdl@fonduri-ue.ro.

Textul ghidului solicitantului si documentele anexe pot fi consultate pe site-ul www.fonduri-ue.ro.

.

Ministerul Fondurilor Europene lanseaza în consultare publica apelul de proiecte „Profesori motivati în scoli defavorizate”

Ministerul Fondurilor Europene (MFE) lanseaza în consultare publica apelul de proiecte „Profesori motivati în scoli defavorizate”, cu o alocare de 25 de milioane euro, pentru stimularea cadrelor didactice care lucreaza cu copii aflati în situatii speciale:

• Copii cu risc ridicat de abandon scolar - majoritatea provin din familii sarace / au dizabilitati / sunt de etnie roma / din comunitati izolate etc;

• Copii din spitale;

• Copii aflati în penitenciare (delincventa juvenila).

Apelul, finantat din Programul Operational Capital Uman (POCU), face parte din Axa Prioritare (AP) 6 „Educatie si competente”, Prioritatea de Investitii (PI) 10i „Reducerea si prevenirea abandonului scolar timpuriu si promovarea accesului egal la învatamântul prescolar, primar si secundar de calitate, inclusiv la parcursuri de învatare formale, non formale si informale pentru reintegrarea în educatie si formare”, Obiectivul specific (OS) 6.6 „Îmbunatatirea competentelor personalului didactic din învatamântul pre universitar în vederea promovarii unor servicii educationale de calitate orientate pe nevoile elevilor si a unei scoli incluzive”.

Aceasta linie de finantare se adreseaza scolilor din medii defavorizate, organizatiilor neguvernamentale, organizatiilor publice cu atributii în domeniul educatiei, autoritatilor publice locale, furnizorilor de servicii de consiliere scolara, în parteneriat cu aceste scoli.

Obiectivul urmarit este de a sprijini peste 5.000 de specialisti în educatie sa lucreze cu copii aflati în situatii speciale, iar 150 de scoli defavorizate sa atraga, dar sa si mentina în sistem profesori calificati si motivati.

De finantare vor beneficia cadrele didactice, mediatorii scolari, mangerii scolari si alti specialisti în educatie care lucreaza în scoli cu copii în situatii de risc educational.

Institutiile si organizatiile interesate sa acceseze aceasta linie de finantare trebuie sa conceapa un plan care sa contribuie la:

·      atragerea si mentinerea resurselor umane de calitate în scolile tinta

·      crearea unei mase critice de profesionisti motivati în scolile tinta

·      asigurarea sustenabilitatii calitatii în educatie

Pentru a atinge aceste obiective cei care implementeaza proiectul vor avea la dispozitie fonduri de genul instrumentelor de sprijin, burselor pentru cadre didactice, premii sau alte facilitati.

MFE asteapta recomandari pe marginea ghidului „Profesori motivati în scoli defavorizate” pâna la data de 15 august 2016, pe adresa: pmsd@fonduri-ue.ro. Depunerea de proiecte este programata pentru perioada 1 septembrie – 31 octombrie 2016.

Informatii despre ghid, solicitanti eligibili si calendar gasiti la adresa http://www.fonduri-ue.ro/images/files/programe/CU/POCU-2014/2016/26.07/Profesori.motivati.zip

POCU 2014-2020 are o alocare totala de 4,326 miliarde euro. Programul stabileste prioritatile de investitii, obiectivele specifice si actiunile asumate de catre România în domeniul resurselor umane.

Ministerul Fondurilor Europene a lansat spre consultare publica ghidul pentru finantarea întreprinderilor sociale „Solidar” (POCU)

Întreprinderile din sectorul economiei sociale întâmpina chiar mai multe probleme decât întreprinderile traditionale în a gasi finantare, publica sau privata si de aceea Ministerul Fondurilor Europene a pregatit o linie de finantare intitulata „Solidar”, cu o alocare de 20 milioane de euro din Programul Operational Capital Uman (POCU).

Apelul de proiecte „Solidar”  face parte din Axa prioritara 4 - Incluziunea sociala si combaterea saraciei, Prioritatea de investitii 9v - Promovarea antreprenoriatului social si a integrarii vocationale în întreprinderile sociale si economia sociala si solidara pentru a facilita accesul la ocuparea fortei de munca, Obiectivul Specific (O.S. 4.16) Consolidarea capacitatii întreprinderilor de economie sociala de a functiona într-o maniera autosustenabila.

Schema vizeaza sprijin pentru 200 de întreprinderi de economie sociala, care au nevoie de formare, consiliere, dezvoltarea capacitatii, adaptarea locurilor de munca pentru persoane cu dizabilitati, transfer de know-how, parteneriate s.a.m.d.

Întreprinderile de economie sociala vor primi finantare pentru:

·  Formare (profesionala si/sau în domeniul social) si dezvoltarea abilitatilor persoanelor implicate în întreprindere, consiliere, consultanta; dezvoltarea capacitatii întreprinderii de furnizare de bunuri si servicii inclusiv prin identificarea de piete de desfacere;

·  Promovare - promovarea marcii sociale, a formei de actiune specifice a întreprinderii de economie sociala respective;

·  Accesibilizarea locurilor de munca în vederea desfasurarii activitatii în cadrul întreprinderilor sociale de insertie;

·   Transferul de know-how cu alte comunitati si cu actori relevanti la nivel de tara sau din alte State Membre;

·  Activitati de dezvoltare a parteneriatelor cu actori relevanti, retele de sprijin si de cooperare, diseminarea de bune practici.

În cadrul acestei cereri de propuneri de proiecte solicitantii eligibili sunt:

• Entitati de economie sociala existente

Solicitantul trebuie sa fie organizatie legal constituite în România, cu personalitate juridica de tipul celor prevazute în Legea  nr. 219/2015 privind economia sociala si anume

1. societate cooperativa de gradul I, care functioneaza în baza Legii nr. 1/2005 privind organizarea si functionarea cooperatiei, republicata;

2. cooperativa de credit, care functioneaza în baza Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 227/2007, cu modificarile si completarile ulterioare;

3. asociatie sau  fundatie, care functioneaza în baza Ordonantei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 246/2005, cu modificarile si completarile ulterioare;

4. casa de ajutor reciproc ale salariatilor, care functioneaza în baza Legii nr. 122/1996 privind regimul juridic al caselor de ajutor reciproc ale salariatilor si al uniunilor acestora, republicata;

5. casa de ajutor reciproc ale pensionarilor, care sunt înfiintate si functioneaza în baza Legii nr. 540/2002 privind casele de ajutor reciproc ale pensionarilor, cu modificarile si completarile ulterioare;

6. federatie sau uniune ale persoanelor juridice de la 1-5

7. orice alte categorie de persoana juridica atestata ca intreprindere sociala.

Cererea de finantare NU SE DEPUNE în parteneriat.

Grup tinta

În cadrul prezentei cereri de propuneri de proiecte, grupul tinta este format din:

·          Persoane din întreprinderi sociale existente

Prin „întreprinderi sociale” se vor întelege „întreprinderi de economie sociala”.

Prin persoane din întreprinderi de economie sociala se vor întelege:

- Personal angajat;

- Membri care fac parte din întreprinderile de economie sociala conform actelor de organizare si functionare;

- Voluntari (cu contract de voluntariat).

Pentru a beneficia de sprijin, o entitate de economie sociala trebuie sa aiba un grup tinta minim de 20 de persoane.

Mai multe informatii despre ghid, solicitantii eligibili, activitati si cerinte special, precum si despre calendarul previzionat gasiti la adresa: http://www.fonduri-ue.ro/images/files/programe/CU/POCU-2014/2016/25.07/Ghid.solicitant.4.16.zip

MFE asteapta recomandarile pe marginea ghidului „Solidar”, pâna la data de 10 august 2016, pe adresa: solidar@fonduri-ue.ro.

Depunerea de proiecte este programata pentru perioada 1 septembrie – 30 septembrie 2016.

Lansare Ghid Consultativ POCU - „Scoala pentru toti”

Ministerul Fondurilor Europene (MFE) a lansat spre consultare publica, ghidul „Scoala pentru toti”, un program de educatie ce va fi finantat prin Programul Operational Capital Uman (POCU 2014-2020). Pentru aceasta linie de finantare, prin POCU, se vor aloca 193,2 milioane de euro.

Finantarea va fi dedicata proiectelor care au ca scop prevenirea si reducerea parasirii timpurii a scolii.

Valoarea maxima a proiectelor va fi:

- proiecte mici: 500.000 mii de euro

- proiecte mari: 1.500.000 de euro.

„Scoala pentru toti” face un apel catre cei care vor sa rezolve problema abandonului scolar, prin interventii integrate pentru copii, parinti, profesori si scoala, care:

• faciliteaza accesul la educatie;

• ofera programe de prevenire si reducere a abandonului scolar („Scoala dupa scoala ”, „A doua sansa ” etc.);

• îmbunatatesc serviciile - ex: consiliere scolara, logopedie - si spatiile educationale (dotari, echipamente, amenajari de spatii pentru cabinete medicale scolare, sali de servire a mesei, sali de joaca);

• atrag profesori buni si motivati, si dezvolta managementul scolar (prin sprijin de mobilitate, instruire, mentorat etc.).

Beneficiarii finali ai acestor fonduri pot fi:

• copiii din scoli defavorizate, cu risc de abandon scolar;

• tinerii si adultii care au renuntat la scoala si vor s-o reia;

• cadrele didactice si specialistii care au nevoie de sprijin pentru a-si adapta activitatea scolii la nevoile copiilor.

Aplicantii eligibili* sunt:

• organizatii neguvernamentale;

• autoritati publice;

• institutii de cult ;

• diverse entitati interesate sa trimita copiii si tinerii la scoala

*în parteneriat cu scoli unde se afla copii cu risc educational

Obiectivele care MFE le urmareste prin finantarea proiectelor ce urmeaza sa fie depuse în perioada urmatoare sunt:

• Cresterea participarii la învatamântul antre-prescolar si prescolar pentru 25.000 de copii

• Sprijinirea a +30.000 de copii sa mearga la scoala, dar si scaderea riscului de abandon scolar

• Readucerea la scoala – prin programul „A doua sansa” – a 20.000 de tineri si adulti care nu au terminat învatamântul obligatoriu

• Sprijinirea a 20.000 de cadre didactice, mediatori scolari, consilieri scolari, directori si specialisti în educatie pentru a lucra mai bine cu copiii aflati în risc de abandon scolar

Reducerea abandonului scolar este o prioritate pentru România, care, ca membra UE, a aderat la principalele obiective trasate de Europa 2020, strategia de crestere economica a Uniunii. Unul dintre obiective prevede o rata a abandonului scolar, la nivel european, de sub 10%. În România, rata abandonului scolar se situeaza la 19,1%, potrivit Eurostat.

Etapa de consultare publica a ghidului se încheie pe 22 iulie 2016, iar apelul la proiecte este programat sa inceapa pe 1 august. Ultimul termen de depunere a proiectelor va fi 30 septembrie 2016.

Pentru a consulta ghidul (versiunea consultativa) si mai mute detalii CLICK AICI

Opinia Ministrului Fondurilor Europene privind situatia de la POSDRU / POCU

Atat ONG-urile cat si companiile private specializate in furnizarea de programe de formare profesionala astepta cu nerabdare noile finantari prin POCU. Cele mai noi stiri despre acesst program vin, bineinteles, de la Ministrul Fondurilor Europene.

In cadrul unui interviu acordat celor de la Ziarul financiar de dl. Cristian Ghinea, Ministrul Fondurilor Europene, acesta a precizat ca la POCU, fostul POSDRU, cea mai sensibila problema este faptul ca oamenii au lucrat foarte mult la inchiderea vechiului program, care va fi finalizat in martie 2017 si au neglijat deschiderea exercitiului bugetar pentru 2020.

„POSDRU a inceput prost, tarziu, dar oamenii au invatat lectii si in ultima parte a programului au facut proiecte mai bune.“ Ghinea spune ca noile ghiduri vor fi simplificate pentru ca pana acum contineau informatii redundante, insa acum vor fi mult mai simple si mai usor de inteles. „Sper sa nu fie nevoie de consultant care sa te ajute sa citesti ghidul, ci sa ai nevoie de consultant pentru a te orienta in directia potrivita.“

Dl Ghinea a promis ca va face o reorganizare în Ministerului Fondurilor Europene.

“Când am venit în minister am gasit 3 oameni din 70 la POCU, fostul POSDRU, care scriau ghiduri. Am considerat acesta ca fiind un esec de management”.

Mai multe detalii in interviul de pe Ziarul Financiar

Cosmarul celor care au implementat proiecte pe DMI 3.1 “România start-up” si DMI 6.1 “Dezvoltarea economiei sociale”

Potrivit informatiilor difuzate de Agerpres, de curând Centrul de Resurse pentru Cetatenie Activa a organizat o masa rotunde pe tema "Bune practici si dificultati în implementarea proiectelor cofinantate prin POSDRU în perioada 2014 - 2015". In cadrul acestei întâlniri s-a discutat despre axele care au avut prevazute masuri pentru dezvoltarea start-up-urilor si a economiei sociale, respectiv DMI 3.1 (România start-up) si DMI 6.1 (Dezvoltarea economiei sociale).

Potrivit afirmatiilor participantilor proiectele implementate în cadrul acestor DMI-uri au fost extrem de dificile si s-au realizat într-un timp record. Pentru DMI 3.1 a existat o alocare totala de 100 milioane euro din care au fost contractati 70 milioane euro pe 44 de proiecte. Din aceasta suma peste 30 milioane de euro s-au dus în start-up-uri înfiintate în special de tineri. Cei care au implementat proiecte în cadrul celor 2 domenii majore de interventie mentionate au mentionat dificultatile create de modul în care autoritatea de management a gândit implementarea schemelor de minimis.

Informatiile aparute în presa sunt însa departe de ceea ce s-a întâmplat în realitate cu cei care au avut acea “doza de nebunie” ca sa implementeze proiecte ce trebuiau sa respecte niste ghiduri specifice aberante, rupte de realitate. Afirmatia ar putea sa para dura, dar cum altfel poti cataloga niste ghiduri care prevedeau ca cei care vor implementa proiectul, în numai 10 luni,  sa sprijine demararea a zeci de afaceri înfiintate de tineri sau de persoane defavorizate si sa creeze sute de locuri de munca.

Se pare ca cei care au gândit aceste masuri nu aveau nici cele mai elementare notiuni privind demararea si dezvoltarea micilor afaceri. Daca s-ar fi documentat putin mai mult ar fi aflat ca înainte sa demarezi o afacere în primul rând trebuie sa identifici o oportunitate de piata, iar dupa ce ai identificat oportunitatea sa concepi un plan de valorificare a respectivei oportunitati. Teoretic, daca participi la cursuri de antreprenoriat si esti asistat de consultanti profesionisti poti sa concepi un plan de actiune realist în 2-3 luni, dar marea problema este sa identifici oportunitatile reale de piata, si mai ales acele oportunitati care pot fi transformate în afaceri viabile cu numai 25.000 Euro. Nu este imposibil sa demarezi o afacere cu o astfel de suma, dar cu cât suma cu care demarezi afacerea este mai mica timpul necesar pentru identificarea unei oportunitati de piata este mai mare. Când ai la dispozitie 1 milion de euro este relativ usor sa gasesti o idee de afaceri în care sa îti bagi banii, dar când ai la dispoztie doar 25.000 euro nu este deloc simplu. Cu alte cuvinte persoanele selectate pentru a fi asistate ar fi trebuit sa aiba cel putin 6 luni la dispozitie pentru a gasi ideea de afaceri potrivita pentru ei. In momentul în care întelegem acest lucru ne dam seama cât de utopic a fost planul autoritatilor de a derula aceste proiecte în numai 10 luni. Asta fiindca organismele intermediare au ridicat clauzele suspensive la cca. 2 luni de la semnarea contractelor, iar oganizatiile care au implementat proiectele au ramas cu doar 8 luni la dispozitie pentru implementarea tuturor activitatilor. Daca din cele 8 luni scazi cele 6 luni pentru identificarea ideii de afaceri potrivite si pregatirea planului de afaceri, si apoi mai scazi o luna pentru înfiintarea firmei si obtinerea tuturor autorizatiilor de functionare (conform legislatiei actuale), ramâi cu doar o luna pentru derularea activitatilor de selectare a grupului tinta si a celor de închidere a proiectului! Aberant, când pentru selectarea persoanelor capabile sa demareze o afacere tu ai nevoie de cel putin 4-5 luni (în cazul în care esti norocos si implementezi proiectul într-o arie cu baza mare de selectie).

Acesta este probabil si unul dintre motivele pentru care marea majoritate a Camerelor de Comert (cu o mica exceptie) si a Incubatoarelor de Afaceri din România nu au aplicat pe aceste linii de finantare. Cei cu experienta in sprijinirea afacerilor au înteles ca termenul propus nu este fezabil.

Dar asta este doar o mica problema în comparatie cu celelalte probleme pe care le-au întâmpinat cei care ai implementat proiecte pe aceste DMI-uri.

Totul a merst prost din start, deoarece nu era detaliat modul de implementare al schemei de minimis. Cei care au scris proiecte înca mai credeau dupa contractare ca banii alocati dezvoltarii afacerilor (cei 25.000 euro / firma) vor fi acordati integral. Cand au aflat ca în cel mai bun caz pot beneficia de o prefinantare ca si pentru fondurile alocate prin FSE si-au dat seama de adevaratele probleme pe care le vor întampina. Si cum un ghinion nu vine niciodata singur autoritatile le-au tras si lovitura de gratie celor care au avut curajul sa implementeze astfel de proiecte: desi în contractele de finantare se prevedea ca cererile de rambursare vor fi analizate în 20 zile de la depunerea cererii iar plata se va face în 5 zile de la aprobare, marea majoritatea a cererilor de rambursare depuse de beneficiari au fost aprobate in cca 90-120 zile de la depunere iar platile de cele mai multe ori dupa mai bine de 30 zile.

Astfel a aparut si celebra “Scrisoare deschisa adresata autoritatilor privind întârzierile în virarea ajutorului de minimis pe DMI 6.1. si DMI 3.1.” Prin aceasta, în numele tuturor structurilor de economie sociala, firmelor start-up beneficiare de ajutor de minimis în cadrul POSDRU CPP 168, 173 si 176, precum si organizatiilor care implementau în calitate de beneficiari si parteneri proiecte pe aceste cereri de propuneri de proiecte, Structural Consulting Group cerea procesarea cu celeritate de catre OIR-uri a tuturor cererilor de plata depuse de beneficiarii POSDRU prin care s-a solicitat ajutor de minimis pe DMI 6.1. si DMI 3.1.

Din pacate aceste cereri au fost doar partial solutionate, caci guvernul Ponta, desi se lauda cu un excedent bugetar, la ultima rectificare bugetara din 2015 nu a alocat fonduri suficiente pentru efectuarea tuturor platilor pentru proiectele finantate din fonduri europene. Acesta a fost si motivul pentru care în luna decembrie a aparut o a doua scrisoare deschisa, semnata de 18 entitati implicate activ în implementarea de proiecte din fonduri europene. Aceasta scrisoare a aparut ca urmare a raspunsul oficial primit în data de 16 decembrie 2015 de la Help-desk-ul AM POSDRU, conform caruia urma sa se sisteze plata cererilor de rambursare pâna la 31 decembrie 2015.

Pentru cei care au implemetat proiecte pe aceste linii de finantare lovitura de gratie ar putea sa vina acum, la 6 luni de la finalizarea proiectului, deoarece în Ghidul Solicitantului – Conditii specifice era prevazut ca “Fiecare structura de economie sociala beneficiara de sprijin în cadrul prezentului apel are obligatia de a mentine locurile de munca nou create cel putin 6 luni dupa finalizarea proiectului, cu respectarea proportiilor stabilite pentru indicatorul de program aferent (minim 50% din totalul locurilor de munca create de structura economiei sociale; timpul de lucru cumulat al angajatilor vulnerabili trebuie sa reprezinte cel putin 30% din totalul timpului de lucru al tuturor angajatilor).”

Daca AMPOSDRU va începe monitorizarea proiectelor la 6 luni dupa finalizarea acestora e posibil ca pentru multe organizatii aceste proiecte sa se transforme într-un cosmar.

Grav este ca si drafturile noilor ghiduri, prezentate la finalul anului 2015, contin acelasi gen de prevederi aberante. Speram ca în cele din urma cineva sa corecteze aceste erori, iar proiectele finantate prin POCU sa nu mai fie “un cosmar”.

.

De la cititori: Cateva aberatii din ghidurile aplicabile primelor masuri lansate pe POCU 2014-2020

Saptamana trecuta am primit un e-mail de la un consilier care a fost implicat în proiecte finantate prin POSDRU, care ne-a atras atentia asupra unor probleme importante care ar putea sa apara în calea celor care vor derula proiecte finantate prin POCU 2014-2020.

Observatiile publicate pe blogul sau ni s-au parut pertinente si de aceea republicam si noi acest material.

Cu aceasta ocazie rugam si alti cititori care au observatii pertinente sa ne transmita materiale.

“DE LA CITITORI”

In luna mai MFE a deschis 2 linii de finantare pe POCU 2014-2020. Toată lumea le astepta, căci de mai bine de 1 an nu a mai fost lansat niciun program. Din păcate Ghidul Solicitantului- Conditii generale si Ghidurile specifice pentru măsurile “4.1. Dezvoltare Locală Integrată (DLI 3600) în comunitătile marginalizate în care există populatie apartinând minoritătii rome” si “4.2 ”Dezvoltare Locală Integrată (DLI 3600) în comunitatile marginalizate” au o serie de prevederi aberante, care nu au fost solutionate în urma sesizarilor pe care numeroase organizatii le-au transmis.

Vreau să atrag atentia celor interesati să deruleze proiecte finantate prin POCU-2014-2020 asupra unor aspect care ar putea influenta major, intr-un sens negativ, implementarea proiectelor.

Ghidul Solicitantului – Conditii Generale:

Conditiile de eligibilitate pentru Aplicanti

4.1.3. Capacitatea financiara si operationala

“Solicitantul a implementat cel putin 1 proiect cu finantare nerambursabilă (în calitate de beneficiar sau partener)

Sesizarea beneficiarilor

Nu considerăm că este echitabil să se restrictioneaze accesul unor organizatii care au competenta necesară pentru implementarea de proiecte POCU, doar datorită faptului că până acum nu au mai implementat cel putin un proiect finantat din fonduri nerambursabile.

Intelegem ideea de a nu permite organizatiilor tinere să aplice, în calitate de Beneficiari, întrucât nu si-au testat si nici dovedit capacitatea operatională, însă în cazul organizatiilor cu o experientă foarte bogată si relevantă considerăm această restrictie ca fiind discriminatorie la adresa acestora din urmă.

Organizatiile respective si-au dovedit viabilitatea si capacitatea în cadrul activitatii prestate (formare, consiliere, ocupare etc.), competenta în managementul unui proiect fiind adusă de personalul angajat (OI-ul verifica CV-urile expertilor pe termen lung in faza de evaluare/contractare/implementare) si de eventuala subcontractare a serviciilor de management, nu neapărat de experienta organizatiei in implementare de proiecte anterioare. De multe ori, aceste organizatii pot să livreze servicii pentru grupul tintă intr-un mod mult mai eficient comparativ cu organizatii care au implementat anterior proiecte cu finantare nerambursabilă.

Ce se intâmplă, de exemplu, cu un ONG a carui întreagă echipa a plecat, după finalizarea proiectului, si s-a angajat intr-un SRL care nu a mai implementat alte proiecte. ONG-ul angajează personal nou, fără experientă în proiecte. In noile proiecte POCU, ONG-ul este considerat ca avand capacitate operatională pentru a fi Beneficiar insă SRL-ul nu, desi personalul cu expertiza necesară pentru implementarea de proiecte se află la SRL, nu la ONG, SRL-ul avand, la nivel institutional, si toată expertiza necesară derulării principalelor activităti adresate grupului tintă.

Astfel, atât pentru a asigura libera concurentă între participantii la procesul de selectie a cererilor de finantare dar si pentru a asigura proiectelor o implementare cât mai eficienta, va recomandăm să eliminati această prevedere.

Răspuns MFE

Criteriul de eligibilitate invocat este un criteriu din cadrul Metodologiei de evaluare si selectie aprobată in Comitetul de monitorizare al POCU. Prin intermediul Ghidului Solicitantului nu se pot aduce modificări sau adăugiri acestei Metodologii. AM POCU va avea în vedere observatia formulata si va înainta spre dezbatere membrilor Comitetului de Monitorizare propunerea de modificare a acestui criteriu.

Cu toate acestea, sublinem faptul că regula impusa prin Metodologia de evaluare si selectie se referă la implementarea a cel putin 1 proiect cu finantare nerambursabilă, indiferent de programul sau sursa de finantare (FSE, FEDR, FC, FEAD, SEE, etc).

Observatie:

Asa cum bine au subliniat beneficiarii la întalnirea cu reprezentantii MFE, prin aceste prevederi se încalcă câteva principii importante ale Uniunii Europene, cum ar fi “libera concurenta”, “egalitatea de sanse” si “accesul microintreprinderilor la finantare”.

Cu acest prilej ne întrebăm: pe cine reprezintă “Comitetul de monitorizare al POCU”? … si nu pot să nu rememorez bâlbâielile din 2015 legate de selectarea membrilor acestui comitet.

Ghidul Solicitantului – Conditii Generale:

4.3.7. Cheltuieli aferente activitatilor subcontractate

“Pentru toate activitatile externalizate (subcontractate), subcontractorii (inclusiv Persoana Fizica

Autorizata - denumită în continuare PFA) se angajează să furnizeze organismelor de audit si de control, inclusiv AMPOCU/OIPOCU responsabil toate informatiile necesare privind activitătile subcontractate. În acest sens, în calitate de achizitor aveti obligatia de a asigura disponibilitatea tuturor informatiilor prin contractul încheiat cu prestatorul/ prestatorii.

Spre exemplificare, următoarele tipuri de activităti, fără a se limita la acestea, pot face obiectul unei externalizări (subcontractări):

- diverse servicii specializate, achizitionate de pe piata, inclusiv PFA, pentru care Solicitantul sau partenerii nu au expertiza necesara (servicii de formare profesionala, servicii de informare si consiliere profesionala, servicii suport pentru managerul de proiect etc.);

- contractele încheiate cu operatori economici în vederea furnizării unor servicii de suport/logistice, cum ar fi: dezvoltarea de aplicatii si sisteme informatice, sau componente ale acestora, organizarea de evenimente, pachete complete continând transport si cazare a participantilor si/sau a personalului propriu, sonorizare, interpretariat, editarea si tipărirea de materiale pentru sesiuni de instruire/formare, editarea si tipărirea de materiale publicitare, etc.

" În situatia în care este necesară achizitia de servicii, Achizitorul va folosi pentru estimarea valorii aferente serviciilor necesare plafoanele orare maximale prevăzute în prezentul ghid (la care se adauga contributiile angajatorului), corelate cu nivelul de experienta si cu tipologia expertului/expertilor necesar/necesari. În implementare, AM/OI POCU poate solicita spre verificare documente justificative care probează nivelul de experientă al expertilor subcontractati.”

Sesizarea beneficiarilor

Consideram că realizarea unei proceduri de achizitii si selectia unui furnizor de servicii trebuie făcută cu respectarea legislatiei in vigoare. Legislatia în domeniul achizitiilor publice precizează în mod clar modalitatea de estimare a valorii unui contract, precum si care pot fi criteriile de atribuire. De asemenea, noua legislatie în domeniul achizitiilor publice recomandă ca pentru achizitia de servicii, criteriul de atribuire să fie oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, si nu pretul cel mai scăzut (acesta avand un impact de maxim 40% in cazul contractelor de servicii intelectuale).

Având în vedere aceste elemente, prevederea de la pagina 43 conform careia pentru achizitia de servicii, achizitorul va folosi pentru estimarea valorii aferente serviciilor necesare plafoanele maximale prevazute în ghid contravine principiilor legislatiei privind achizitiile publice.

De asemenea, această prevedere contravine principiilor unei piete libere si va distorsiona concurenta pe anumite piete de profil. Un furnizor A, indiferent că livreaza serviciul x către firma B intr-un proiect finantat prin POCU sau in afara acestuia, are o grilă de preturi pe care o aplica. Nu putem crea piete paralele pentru aceiasi furnizori, si diferente considerabile de preturi în situatia în care livreaza un serviciu într-un proiect si în situatia în care îl livrează în afara acestuia. Considerăm ca acest aspect ar putea genera inclusiv o concurentă neloiala pe piata furnizorilor de servicii (ex: de formare, consiliere, asistenta juridica, consultantă, audit etc) avand în vedere ca diversi furnizori cu servicii de o calitate scăzută pot oferta în limita acelor plafoane – caz in care principiul ofertei cea mai avantajoasa dpv economic ar fi încalcat, fiindcă selectia nu va mai tine cont de criteriile calitative.

Mai mult, dacă se mentine acesata prevedere, pretul oricărui contract, indiferent de serviciile prestate, poate fi determinat apriori, estimand numărul de zile necesare * tariful maximal pe zi.

Situatie care, din nou, nu reflecta principiile economice existente.

Si, în încheiere, consideram că este o gravă eroare ca un furnizor să fie asimilat unui angajat, iar preturile să fie stabilite in functie de niste plafoane salariale. Impozitarea este diferita pentru contractele de muncă vs. cele de prestari servicii, responsabilitatile contractuale sunt diferite, costurile acestor 2 categorii sunt diferite.

În cazul mentinerii acestui criteriu, exista sanse extrem de ridicate ca în cazul în care beneficiarii POCU au nevoie de externalizarea unor servicii profesioniste de formare, de exemplu, fie sa nu identifice niciun furnizor, pentru ca acele tarife sunt mult sub limita inferioară practicata pe piata liberă, fie să fie obligati să selecteze un furnizor care prezintă acel pret, însă care nu poate garanta calitatea serviciilor prestate.

In cazul proiectelor de ajutor de stat/minimis, de exemplu, cand beneficiarul este o entitate privată si prin modul de constructie al acestor proiecte trebuie sa externalizeze toate serviciile, ce relevanta au tarifele expertilor POCU pentru stabilirea pretului acestora? Considerăm ca SINGURA restrictie în subcontractarea serviciilor necesare unui proiect ar trebui să fie justificarea necesitătii acestora precum si respectarea legislatiei in domeniul achizitiilor publice. Orice alte conditionări nu reprezintă decat elemente contradictorii la legislatia aplicabilă si elemente care vor genera o distorsionare a pietei.

Răspuns MFE

Autoritatea de Management a stabilit prin Ghidul General, plafoane orare maximale, care vor fi luate în ca bază de pornire pentru estimarea valorii aferente serviciilor necesare a fi achizitionate de pe piată.

Observatie:

Răspunsul este sec si HALUCINANT !

În primul rând, asa cum s-a mentionat în sesizarea beneficiarilor, aceasta prevedere încalcă princiile elementare ale economiei de piata. In plus, trebuie subliniat faptul că astfel de regului au existat în România în perioada comunistă si în primii 5 ani de democratie, cand pentru oamenii care nu făceau politica posibilitatile de castig erau plafonate prin faptul că adaosurile comerciale erau limitate prin lege la maxim 30%.

În al doilea rând ideea este ilogică si imposibil de pus in practică pentru anumite tipuri de servicii, si crează posibilitatea aparitiei unor abuzuri sau a unor erori de interpretare a celor care verifică crerile de rambursare. Asta deoarece:

a) organizatia care implementează proiectul ar trebui să stie dinainte cu câte persoane va lucra furnizorul de servicii si câte ore va aloca pentru fiecare om implicat (costul total rezultând din tariful orar mentionat in ghid si numărul total de ore) si in plus trebuie să determine cu exactitate si costurile materiale. Chiar trebuie sa estimezi ce se intâmplă “in curtea altuia” ?

La serviciile de formare profesională si la cele de consiliere va fi relativ simplu să stabilesti un numar de  ore necesar, dar la alte tipuri de servicii este imposibil. De exemplu, la elaborarea unui portal web necesar proiectului numărul de om-ore lucrate depinde de complexitatea acestuia de tehnologia si tipul de bază de date, de viteza cu care lucrează specialistii firmei respective si de multe alte criterii. În plus la elaborarea unui portal web, care este o prestare de serviciu în care la prima vedere esentiala este munca umană, apar costuri materiale indirecte (licente soft, chirie spatiu, utilitati, amortizări) dar si costuri materiale directe (costul pozelor cu drept de autor utilizate in portal – care pentru un portal care va fi updatat si completat cu informatii însotite de imagini timp de 3 ani poate fi chiar mare). Este greu de imaginat cum vor fi incluse aceste costuri materiale în grila de tarife prezentată în Ghid-conditii generale. Ce să mai spunem de serviciile de promovare, unde costurile variază in functie de tirajul publicatiei, sau în cazul promovării online de trafic si de sumele plătite catre Google, Facebook sau Twitter. Este greu de imaginat legătura dintre costul cu personalul agentiei care face serviciile de promovare si costul total al serviciilor, salariile reprezentand in cazul unor astfel de servicii cca. 10-15% din costul total.

b) dacă, asa cum am arătat mai sus, în cazul unei game largi de servicii nu exista nicio legatură între costul total al serviciilor si tariful orar al personalului în alte cazuri legatura este foarte strânsa, si costul total teoretic poate fi estimat plecând de la ratele orare mentionat în ghid, dar în schimb se încalcă reguli elementare de confidentialitate. Companiile nu fac publice informatii referitoare la numele angajatilor, experienta si nivelul de salarizare a acestora. Garantia calitătii lucrarilor o constituie alte contracte finalizate si recomandările clientilor si doar in situatii de exceptie CV-ul unui angajat. Nu mai vorbim si despre faptul că impunând aceasta regulă furnizorul de servicii va fi fortat să aiba persone stabile pe toată derularea furnizării contractului de servicii, ca să fie sigur că CV-ul angajatului corespunde oricând unui eventual control. Viata reală este total diferită. Pe o piată dinamică, în continua schimbare forta de muncă migreaza si nu exista o garantie a stabilitătii. In concluzie un beneficiar POCU care lucrează cu un furnizor de servicii va trebui să facă plăti al caror nivel va fi influentat de vechimea personalului cu care lucrează si nu de volumul si calitatea serviciilor prestate. Intr-o astfel de situatie furnizorii de servicii vor actiona în instantă organizatiile care implementează proiecte si în 99,99% din cazuri vor castiga. Cine suportă aceste pierderi ? … si să nu mai vorbim de blocajele ce vor interveni în derularea activitătilor subcontractate (intervalul dintre momentul din care furnizorul de servicii refuza să mai presteze serviciile si momentul în care litigiul se solutionează în instantă).

c) si dacă tot ne referim la servicii si de niveluri maximale de referintă ale remunerării personalului furnizorilor de servicii, să facem si o comparatie cu tariful de service auto. De exemplu un service din Pipera isi face reclamă promovand preturi unice la manoperă de 130 lei/ora (informatia o puteti găsi cautând pe Google cu setul de cuvinte cheie “tarife manopera service ilfov”). Conform Ghidului solicitantului – Conditii Generale, “nivel de remunerare – experti (expertiza natională si internatională)”, pentru persoane cu o experienta cuprinsă între 5 si 10 ani, nivelul de salarizare este de 70 ron/ora. Dacă la aceasta sumă mai adaugi obligatiile către stat te apropii de preturile de manopera de la un service auto din Bucuresti.

Întrebarea care se pune este: furnizorii de servicii vor fi obligati să plăteasca experti cu peste 5 ani expertiză în domeniul proiectelor europene cu salariul unei mecanic auto?

Poate conducerea AM ne va comunica si numele persoanei /persoanelor care au introdus o astfel de prevedere în ghid …. “ca să afle tara toată”.

Contractul de finantare – general

Art 6, alin5, pagina 5/12

"Am/OI va efectua transferul fondurilor în limita disponibilitatilor, iar în cazul insuficientei fondurilor, procesul de plata se va suspenda pâna când conturile AM dupa caz OI sunt alimentate

Sesizarea beneficiarilor

Aceasta prevedere ar trebui eliminate.

Răspuns MFE

Această prevedere este preluată din OUG40/2015

Opinie:

Nefiind avocat nu pot decât să exprim o opinie: Contractul propus nu se poate numi “CONTRACT”. Intr-un contract ambele părti au drepturi si obligatii, dar prin contractul propus una din părti “se spală pe maini” de orice obligatie. Este INCREDIBIL !

Un ministru este numit ca să facă modificarile legislative pentru ca lucrurile să meargă mai bine. Dacă nu poate aduce modificări la un “OUG”, care mai este rolul său?

Important

Există o directivă europeană care interzice astfel de practici. Este vorba de Directiva 2011/7/UE – combaterea întârzierii în efectuarea plătilor în tranzactiile comerciale, ce a fost publicată pe 16 februarie 2011. Tările UE au avut obligatia de a o transpune în legislatia natională până la 16 martie 2013.

Directiva vizează protejarea întreprinderilor si se referă în principal la tranzactiile dintre companii. Totusi, în aceasta directivă există si un paragraf care mentioneaza ca “Autoritătile publice trebuie să achite bunurile si serviciile achizitionate în termen de 30 de zile” iar altul cu următorul text: “Creditorii care si-au îndeplinit obligatiile legale si contractuale si care nu au fost platiti în termenele mentionate au dreptul la dobânzi si compensatii pentru întârzierea plătii”.

Deci, în cazul în care organizatia care implementeaza proiectul este un IMM, după validarea unei Cereri de Rambursare, autoritatile ar trebui să achite serviciile prestate în termen de 30 de zile. Toată lumea stie că în ultimii 2 ani această regula nu s-a respectat si se pare că guvernul intentionează ca si în viitor să nu tina cont de aceasta directivă.

Mai mult decât atât, în acesta directivă, la Articolul 4 - Tranzactii între întreprinderi si autoritătile publice se precizează:

(1) Statele membre se asigura că, în tranzactiile comerciale în care debitorul este o autoritate publică, creditorul este îndreptătit, la expirarea termenului mentionat la alineatele (3), (4) sau (6), sa perceapa dobânda legala pentru efectuarea cu întârziere a platilor, fara a fi necesara o notificare.

Art 15, alin 2, lit. b) pagina 10/12

Contractul poate fi reziliat de AM/OI fara indeplinirea altor formalitati " în situatia in care, ulterior încheierii prezentului contract se constată că Beneficiarul/Partenerul/Proiectul nu a indeplinit conditiile de eligibilitate la data depunerii cererii de finantare.

Sesizarea beneficiarilor

In momentul in care beneficiarul a semnat contractul de finantare cu AM/OI, proiectul a parcurs deja etapa de verificare administrativa si a eligibilitatii. Consideram că o astfel de masură luată după demararea implementarii proiectului este abuzivă si ar sustine situatia conform careia evaluatorii nu au nicio responsabilitate in urma elaborarii raportului de evaluare. O astfel de situatie ar trebui asumată si de AM/OI in aceeasi măsură in care i se impută si Beneficiarului si nu poate genera o situatie in care numai beneficiarul/partenerul este obligat să plăteasca.

Răspuns MFE

Prevederea nu poate fi eliminată din cadrul modelului de contract de finantare.

Opinie:

Răspunsul din spatele acestei afirmatii ar fi: NU VREM SA ELIMINAM prevederea din cadrul modelului de contract de finantare, deoarece NU VREM SA AVEM NICIO RESPONSABILITATE.

Sper ca actuala conducerea MFE va acorda atentie acestor probleme, si va găsi solutii realiste.


NR: textul original este AICI