Obiectivele Programului Operaţional Capital Uman 2014 – 2020

In curand se vor lansa noile apeluri in cadrul Programului Operaţional Capital Uman (POCU). Foarte multi asteaptă lansarea acestui program si au inceput deja să isi schiteze proiectele. Inainte de a scrie un proiect ar fi bine să cunoasteti foarte bine care sunt obiectivele Programul Operaţional Capital Uman si ce probleme isi propune să rezolve acesta.

POCU 2014-2020 stabilește prioritățile de investiții, obiectivele și acțiunile asumate de România în domeniul resurselor umane, continuând investițiile realizate prin FSE în perioada 2007-2013 și contribuind la atingerea obiectivului general de a reduce disparităţile de dezvoltare economică şi socială dintre România şi statele member ale le UE.

Strategia POCU urmărește integrarea nevoilor de dezvoltare a resurselor umane în ansamblul programelor și politicilor publice ale României, și are în vedere, în primul rând, valorizarea capitalului uman, ca resursă pentru o dezvoltare sustenabilă în viitor. POCU isi propune sa devina un mijloc de stimulare a creşterii economice.

Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020 urmărește in primul rand ocuparea forţei de muncă. Valorificarea în mod optim a potențialului forței de muncă, crearea condițiilor pentru creșterea gradului de participare pe piața muncii și accesul la locuri de muncă de calitate sunt prioritare pentru atingerea obiectivelor de competitivitate economică, sustenabilitate și incluziune.

La baza elaborarii Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020 au stat cateva probleme identificate pe piata muncii pe care Romania trebuie sa le rezolve. Acestea sunt:

1. Rata scăzută de ocupare în rândul tinerilor

În 2013, rata de ocupare a forţei de muncă în rândul tinerilor din România (15-24 ani) a fost cu 8,9% mai mică decât media UE (23,5%, faţă de 32,4% în UE-27), în timp ce pentru femeile tinere diferenţa a fost chiar mai mare (19,6% în România, față de 30,5% în UE-27).

Un factor îngrijorător este reprezentat de creșterea la nivelul întregii țări a numărului de tineri (15–24 ani) care nu sunt ocupați, în educație sau formare, așa-numiții NEETs, fapt care indică dificultăți în asigurarea unei tranziții adecvate de la sistemul de educație la piața muncii.

2. Densitate redusă a afacerilor și oportunități limitate de ocupare

România înregistrează a 2a cea mai redusă densitate a afacerilor din UE-27, cu disparități teritoriale semnificative (trei regiuni înregistrează un nivel al densității afacerilor de 62-70% din media națională, în timp ce în regiunea București-Ilfov se înregistrează o valoare de 2,5 ori mai mare decât media națională)

3. Gradul ridicat de ocupare în agricultură și lipsa oportunităților în mediul rural

Evoluția ocupării și distribuţia locurilor de muncă sunt strâns legate de modelul activităţii economice sectoriale, orientat către activitățile cu valoare adăugată redusă și caracterizat de o dependență ridicată față de agricultură.

4. Disparități importante legate de accesul și participarea pe piața muncii a anumitor categorii dezavantajate

Grupurile ce se confruntă cu dezavantaje şi sunt supuse unui decalaj în raport cu restul populației în privința oportunităților de a găsi un loc de muncă sunt șomerii și persoanele inactive, cu precădere șomerii de lungă durată, persoanele cu nivel redus de educație, lucrătorii vârstnici, persoanele din rândul minorității rome, persoanele cu dizabilități, precum și persoanele din mediul rural cu accent pe cei din agricultura de subzistență și semisubzistență.

5. Neconcordanță între cererea și oferta de competențe și expertiză

România se confruntă cu un nivel educaţional al forţei de muncă (15 ani şi peste) scăzut în comparaţie cu media UE-27; nivel scăzut al utilizării TIC de către populaţie, precum şi utilizarea lor limitată în economie; participarea redusă la programe de ÎPV; insuficienţa fondurilor şi a măsurilor de stimulare fiscală, adresate atât angajatorilor cât şi angajaţilor în domeniul FPC; neadecvarea calificărilor, un sistem de previzionare insuficientă a competențelor.

Complementar, se remarcă disponibilitatea redusă a companiilor de a investi în dezvoltarea competențelor angajaților (care se situează în prezent sub nivelul UE).

6. Capacitate limitată a SPO de a oferi servicii de calitate, adaptate nevoilor pieței muncii, accesibile tuturor

Furnizarea de servicii de calitate, flexibile și adaptate pentru piaţa muncii este esenţială pentru a implementa cu succes măsurile planificate în domeniul ocupării forţei de muncă.

Pentru a creste nivelul de ocupare, prin POCU vor fi finantate proiecte care sa contribuie la:

• Asigurarea unei integrări durabile pe piața forței de muncă a tinerilor NEETs;
• Îmbunătățirea participării pe piața muncii a șomerilor și persoanelor inactive, cu precădere a șomerilor de lungă durată, a persoanelor cu nivel redus de educație, a lucrătorilor vârstnici, a persoanelor din rândul minorității rome, a persoanelor cu dizabilități, precum și a persoanelor din mediul rural.
• Încurajarea antreprenoriatului şi a ocupării pe cont propriu
• Creșterea adaptabilității întreprinderilor.
• Stimularea participării angajatorilor la dezvoltarea competențelor angajaților.
• Modernizarea SPO și creșterea capacității administrative a acestuia de a furniza servicii de calitate.
• Sprijinirea mobilității forței de muncă.
• Îmbunătățirea participării pe piața muncii pentru persoanele din mediul rural.

Dacă vă ganditi să concepeti un proiect care să fie finantat prin POCU 2014 ganditi-vă că proiectul dvs. trebuie să fie in concordantă cu obiectivele Programului Operaţional Capital Uman 2014 – 2020 si că va trebui să contribuie la rezolvarea unor probleme de tipul celor mentionate mai sus.