În
timp ce în sistemul public toti angajatii sunt plătiti pentru activitatea pe
care o desfăsoară si pentru orele lucrate, unul din programele importante din România
ar putea crea indirect discriminări între angajati, impunând obligativitatea
desfăsurării unor activităti neplatite după finalizarea proiectelor.
Cel
mai nou exemplu este Ghidul Solicitantului – CONDIȚII SPECIFICE - Sprijin
pentru înfiintarea de întreprinderi sociale în mediul rural, AP 4/PI 9.v/OS 4.16, care acum se află în
faza de consultare publică.
La
pagina 19 apare o prevedere foarte “interesantă”:
Administratorul
schemei de antreprenoriat are obligatia de a asigura sustenabilitatea
întreprinderilor sociale sprijinite pentru o perioadă de minim 6 luni de la
finalizarea etapei II, în afara perioadei de implementare a proiectului.
Sustenabilitatea întreprinderilor sociale este îndeplinită doar atunci când
întreprinderile sociale sprijinite functionează minim 6 luni ulterior
finalizarii implementarii proiectului, dupa finalizarea implementării
planurilor de afaceri in cadrul etapei II, și asigură menținerea locurilor de muncă
în parametrii asumați prin Planul de afaceri (normă de lucru, nivel salarial
etc). Monitorizarea asigurării
sustenabilitătii întreprinderilor sociale sprijinite se realizează de către
administratorul schemei de antreprenoriat iar cheltuielile generate de
activitatea de monitorizare a întreprinderilor în perioada de sustenabilitate
de 6 luni nu sunt eligibile la rambursare prin proiect.
Nerespectarea prevederilor din Ghidul Solicitantului Conditii
Specifice cu privire la păstrarea locurilor de muncă asumate prin planul de
afaceri în parametri asumați prin Planul de afaceri (norma de lucru, nivel
salarial etc) constituie motiv pentru recuperarea integrală sau partiala a
ajutorului de minimis acordat.
Potrivit
Art. 5. [egalitatea de tratament] din Codul Muncii, “În cadrul relaţiilor de
muncă funcţionează principiul egalităţii de tratament faţă de toţi salariaţii
şi angajatorii”. Normal este ca acest principiu al egalitătii de tratament fată
de toti salariaţii să se refere nu numai la angajatii unei companii sau ai unei
institutii ci la toti angajatii din România. Si totusi AM POCU, care
coordoneaza Programul Operațional Capital Uman, un program care promovează
dezvoltarea capitalului uman si egalitatea de sanse si tratament, fortează potentialii
aplicanti să apeleze la solutii care ar putea încălca aceste principii.
Astfel o parte din
persoanele care vor fi implicate în implementarea unui proiect finantat prin AP
4/PI 9.v/OS 4.16 vor fi nevoite să lucreze 6 luni neplătite, ceea ce contravine
Codului Muncii.
Potrivit
ghidului cheltuielile generate de activitatea de monitorizare a
întreprinderilor în perioada de sustenabilitate de 6 luni nu sunt eligibile la
rambursare prin proiect.
Într-adevar,
conform aceluiasi Ghid supus consultării publice, cei care îsi doresc să devină
administratori trebuie să sustină ei financiar activitatea din aceste 6 luni,
adică să plătească salariile pentru cei care se vor ocupa de monitorizare. Din
păcate în astfel de proiecte se implica ONG-uri si Asociatii sau entități ale
economiei sociale care nu fac afaceri si care obtin foarte greu venituri
suplimentare pentru a sustine cheltuieli diferite cheltuieli în cadrul
proiectelor.
Cu alte cuvinte, AM POCU, care SPRIJINĂ ECONOMIA SOCIALĂ SI EGALITATEA DE TRATAMENT intentionează să impună anumite conditii contrare scopurilor declarate.
Intrebarea care se pune este, dacă angajatii AM POCU ar fi dispusi să muncească 6 luni neplătiti, sau dacă conducerea AM POCU este dispusă să pornească niste afaceri, care să genereze surplus, din care să finanteze angajatii lor pentru a lucra 6 luni la monitorizarea unui proiect încheiat.
UNDE ESTE EGALITATEA DE TRATAMENT?
OARE SUSTINE CU ADEVĂRAT
AMPOCU ECONOMIA SOCIALĂ SAU DORESTE SĂ LEGE O FUNIE DE GÂTUL CELOR CARE SUSTIN
ECONOMIA SOCIALĂ IN ROMANIA?
.
